miercuri

21 februarie, 2024

28 ianuarie, 2024

Anii de după pandemie sunt caracterizați de efortul economiilor de-a recupera căderea din 2020 si 2021, precum și de determinarea guvernelor de-a amortiza timpul pierdut și fondurile inghițite de criza sanitară.

Cum au evoluat investițiile românești – cele publice și cele private – luând ca reper primul an de dinaintea pandemiei, în ce măsură s-a redresat economia și, mai ales, ce schimbări au apărut în structura acestor investiții pe sectoare economice?

Investițiile nete în economia națională au crescut puternic în perioada post pandemie ajungând după primele nouă luni din 2023 la 118,5 mld lei, în creștere cu 14%, ca volum, comparativ cu aceeași perioadă 2022.


Pe categorii mari, se desprinde creșterea puternică a lucrărilor de construcții noi, care ajuns să reprezinte aproape 63% din total în trimestrul al treilea din 2023, arată cele mai recente date furnizate de INS. Aceasta se datorează în mare măsură investițiilor publice în infrastructură, finanțate din fonduri europene.

Investițiile în infrastructură, la ștat – și în utilaje, în economia privată

O privire de ansamblu – luând în calcul 3 indicatori, arată o stagnare sau chiar scădere la nivelul investițiilor în utilaje și mijloace de transport.

Cheltuielile publice pentru investiții în primele nouă luni din 2023 au însumat peste 54 mld lei, majorare cu 40% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Conform datelor Ministerul Finanțelor, ponderea investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare a fost de  58,53% din totalul cheltuielilor publice pentru investiții.

În graficul de ai jos, capitolul ”alte cheltuieli de investiții” înseamnă, în contextul ultimilor ani, în principal investiții în digitalizare și optimizarea activităților.

Investițiile publice / investițiile private – înainte și după pandemie


În 2019, ultimul an dinaintea izbucnirii pandemiei de Covid19, lucrările de construcții nu reprezentau decât jumătate din totalul investițiilor în economia națională.

Însă utilajale, inclusiv mijloacele de transport contau pentru aproape 38% din total, pentru ca în 2023 ponderea să scadă la 29%, o reducere semnificativă cu 9 puncte procentuale.

De altfel, această creștere a lucrărilor mari de construcții pentru infrastructură se vede și creșterea ponderii cheltuielilor publice în total investiții realizate în 2022 și 2023 comparativ cu anii anteriori.

Mai jos, situația investițiilor publice și private, în miliarde de lei prețuri curente:

Comparația între investițiile private și publice la nouă luni din 2023 nu este relevantă dat fiind că în ultimul trimestru al anului se fac de regulă cele mai multe deconturi pentru lucrările publice de construcții. Mai jos, soldul acestor investiții, trimestrial:

(*2023 – 9 luni)

Investițiile pe sectoare și pe activități economice – scădere la ramurile productive

Sumele alocate în structură pe activități ale economiei naționale au fost în scădere ca ponderi pe ramurile productive:

de la 27,7% la 25,8% în industrie, de la 5,8% la doar 3,5% în agricultură ( semnal de alarmă important dacă ne gândim la deficitul comercial alimentar tot mai pronunțat) și de la 36,5% la 35,9% în construcții.

(* 2023* – situația pe primele 3 trimestre)

Structura pe activități a investițiilor în economia națională a suferit modificări majore. Astfel, ponderea construcțiilor a crescut la aproape 45% din total, de la 28% în 2019, detrimentul celorlalte ramuri economice. Industria a coborât în cinci ani la puțin peste 20% de la peste 28%, iar comerțul și serviciile la sub 20% de la 23% în 2019.

Investițiile în agricultură, deși sunt mici față de restul ramuri, s-au menținut aproape constante, variind între 3.9% și 3,2% din total pe parcursul ultimilor ani.

Conform definiției acceptate în Uniunea Europeană, investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).

Contribuția investițiilor la creșterea PIB

Investițiile au fost un motor important de creștere în 2023, în special în a doua parte a anului, odată cu încetinirea consumului, pe fondul deteriorării puterii de cumpărare din cauza avansului inflației.

PIB-ul României a fost mai mare cu 2,2 % în primele nouă luni ale lui 2023, față de aceeași perioadă din 2022, conform datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor provizorii, agricultura și construcțiile sunt printre domeniile cu cea mai mare contribuție la creșterea economică.

Astfel, construcțiile au avut o contribuție la creșterea PIB de 0,3%, la fel ca și agricultura.

Și pentru 2024 se așteaptă ca tendința să se mențină, în contextul în care consumul populației va crește mai încet și pe fondul creșterilor cheltuielilor publice pentru invetiții la aproximativ 7% din PIB, conform legii bugetului pentru acest an.

***

(Citiți și: ”Calitatea economiei românești: productivitatea resurselor – la 38% din media UE, creșterea PIB s-a deculpat de eficiență”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: