Înaintea primei ședințe de guvern din acest an, premierul Marcel Ciolacu a prezentat liniile de acțiune ale Guvernului pentru 2024. Bazându-se pe bugetul aprobat la finele anului trecut, el a subliniat accentul care va fi pus pe investiții ca motor al dezvoltării în locul consumului care a susținut până anul trecut creșterea economică.
7% din PIB alocat pentru investiții
Premierul a spus că în 2023 deja s-a ajuns ca volumul investițiilor să depășească deficitul public. „Per total, volumul investițiilor publice a crescut cu 33%, (…) care au creat 75.000 de noi locuri de muncă”.
Marcel Ciolacu a mai spus că în 2024, creșterea economică luată în calcul este 3,4%, ceea ce reprezintă totuși cea mai optimistă estimare dintre toate cele efectuate de alte instituții financiare internaționale.
Din această creștere, jumătate, adică 1,7% din PIB, va fi contribuția investițiilor, cărora li „se vor aloca 120 de miliarde de lei, adică peste 7% din PIB”.
Agricultura și construcțiile – obiective strategice în 2024
Principalul obiectiv pentru 2024 va fi „creșterea producției interne”, a mai spus premierul. Lucru dificil de realizat pe fondul scăderii semnificative a producției industriale anul trecut din cauza prețurilor mari la energie care au făcut mărfurile românești necomptetive pe piețele externe.
De asmenea, domeniile strategice vor fi „construcțiile și agricultura, în care vom investi masiv”, a promis premierul Ciolacu. Astfel, el a precizat că în cadrul programul Invest Alim sunt deja înscrise proiecte de 1 miliard euro și că va fi finanțat cel puțin la același nivel și Construct Invest.
„La început de an, toate guvernele spun că investițiile sunt prioritare și anunță sume mari care vor fi alocate domeniului. Însă aceasta este pe hârtie și implică o absorbție puternică a fondurilor europene din PNRR”, spune economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. „Istoria ne-a arătat că la sfârșitul anului, de regulă sumele investite în final sunt mai mici decât cele anunțate”, mai spune Dumitru.
Poate părea paradoxal că investițiile care se vor ridica la 7% din PIB nu vor contribui decât cu 1,7% la avansul economic. Însă deși nu va mai fi motorul creșterii economice, consumul final, va păstra o pondere mare, de peste 70% din PIB, iar investițiile, formarea brută de capital în jur de 20%. Astfel, creșterea va proveni de la o felie mică a PIB-ului, ceea ce explică acest paradox aparant.
Însă condiția esențială a îndeplinirii în cea mai mare parte a acestui program de guvernare constă în accesarea fondurilor europene, care depinde de îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
***
