fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Pe ce s-au cheltuit taxele și impozitele colectate de stat în ultimii opt ani. Costurile expandării politicianiste a asistenței sociale

de Marin Pana 18.9.2013

Datele centralizate de Ministerul Finanțelor arată că România a crescut cheltuielile publice în perioada 2005 – 2009 fără acoperire în venituri.

Angajarea de noi obligații din partea statului s-a făcut strict pe seama expandării deficitului bugetar, care a atins în anul 2009 nivelul maxim de 7,3% din PIB. Reducerea forțată la doar ceva mai mult de o treime a acestui deficit pe parcursul ultimilor trei ani ( până la 2,5% în 2012 explică lipsurile cu care se confruntă sănătatea, învățământul sau ordinea publică.

Interesant este că întregul deficit de anul trecut poate fi pus cu exactitate pe seama singurelor posturi de cheltuieli bugetare care s-au majorat în criză, respectiv proiectele cu finanțare externă ( +1,7% din PIB), dobânzile ( care mai venit cu un spor de 0,6% din PIB) și achizițiile de bunuri și servicii (care, deși mai mici față de perioada precriză, au înregistrat un mic spor de 0,2% din PIB).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cheltuirea de bani pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă s-a dovedit a fi foarte utilă. Ar fi fost de preferat să alocăm și mai mulți bani pentru asemnea proiecte, dat fiind rolul de amplificare al efectului jucat de banii europeni, de la simplu la triplu sau chiar de șapte ori suma dată de stat. De aici și marea problemă a gradului relativ scăzut de utilizare al fondurilor alocate României prin bugetul UE.

Dacă nu am reușit să aplelăm în măsură mai mare la fondurile nerambursabile puse la dispoziție pentru a reduce decalajul de dezvoltare în raport cu statele occidentale, în schimb am fost nevoiți să acomodăm în buget dobânda la sumele luate pentru consum (vezi rate chiar la suma dedicată cu caracter excepțional în 2009 în acordul cu FMI-UE-BM) și pentru acoperirea obligațiilor sociale excesive asumate de politicieni.

Se poate observa că jumătate din creșterea considerabilă a deficitului bugetar în perioa da 2005 – 2009 s-a făcut pe partea de asistență socială. Mai mult, sub presiunea populației afectate de criză, maximul de 13,1% din PIB pe acest segment a fost atins în anul 2010, ceea ce a îngreunat considerabil eforturile de aducere a deficitului bugetar în interiorul cerinței de 3% impuse prin criteriile de la Maastricht.

Expandarea cheltuielilor sociale în 2010 la peste 13% din PIB în loc să se revină spre pragul de 10% din 2008, anul de maxim al rezultatelor economice , explică și ajustarea brutală a cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB în 2009 la 6,9% în 2011, pe calea disponibilizărilor din sectorul bugetar și a diminuării cu 25% a salariilor din acest sector.

În treacăt fie spus, politica de transfer a poverii economice către angajații din sectorul bugetar (mai cunoscută în termeni de discuții TV drept anvelopă salarială de 7% din PIB) a contribuit la reducerea PIB (care ia în calcul și serviciile sociale sub forma sumelor plătite pentru acestea) și la scăderea calității serviciilor sociale( plus creșterea șpăgilor, înmulțirea cazurilor de malpraxis, pierderea de specialiști etc.).

Pe de altă parte, dacă se compară 2012 cu 2005 se poate vedea că dacă am fi cheltuit anul trecut 32% din PIB, la fel ca în urmă cu opt ani, am fi avut chiar excedent bugetar. Cu care am fi putut reduce datoria externă și, implicit dobânzile în creștere pe care va trebui să le achităm în acest an și în următorii. Sau nu ar fi fost nevoie să majorăm taxele în aceeași măsură, ceea ce ne-ar fi permis un ritm de dezvoltare mai rapid.

Practic, din motive de exacerbare antieconomică a luptei politice ( să ne reamintim doar episodul competiției absurde a majorării anticipate a pensiilor, oricum dovedit nesustenabilă, de la finele lui 2008) am sacrificat șansele de stimulare a muncii de calitate în producție și servicii și a unei dezvoltări mai rapide. Totul ar fi să fi învățat ceva, măcar să vedem dincolo de interesul imediat și particularizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.9.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult