fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Pe ce s-au cheltuit taxele și impozitele colectate de stat în ultimii opt ani. Costurile expandării politicianiste a asistenței sociale

de Marin Pana 18.9.2013

Datele centralizate de Ministerul Finanțelor arată că România a crescut cheltuielile publice în perioada 2005 – 2009 fără acoperire în venituri.

Angajarea de noi obligații din partea statului s-a făcut strict pe seama expandării deficitului bugetar, care a atins în anul 2009 nivelul maxim de 7,3% din PIB. Reducerea forțată la doar ceva mai mult de o treime a acestui deficit pe parcursul ultimilor trei ani ( până la 2,5% în 2012 explică lipsurile cu care se confruntă sănătatea, învățământul sau ordinea publică.

Interesant este că întregul deficit de anul trecut poate fi pus cu exactitate pe seama singurelor posturi de cheltuieli bugetare care s-au majorat în criză, respectiv proiectele cu finanțare externă ( +1,7% din PIB), dobânzile ( care mai venit cu un spor de 0,6% din PIB) și achizițiile de bunuri și servicii (care, deși mai mici față de perioada precriză, au înregistrat un mic spor de 0,2% din PIB).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cheltuirea de bani pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă s-a dovedit a fi foarte utilă. Ar fi fost de preferat să alocăm și mai mulți bani pentru asemnea proiecte, dat fiind rolul de amplificare al efectului jucat de banii europeni, de la simplu la triplu sau chiar de șapte ori suma dată de stat. De aici și marea problemă a gradului relativ scăzut de utilizare al fondurilor alocate României prin bugetul UE.

Dacă nu am reușit să aplelăm în măsură mai mare la fondurile nerambursabile puse la dispoziție pentru a reduce decalajul de dezvoltare în raport cu statele occidentale, în schimb am fost nevoiți să acomodăm în buget dobânda la sumele luate pentru consum (vezi rate chiar la suma dedicată cu caracter excepțional în 2009 în acordul cu FMI-UE-BM) și pentru acoperirea obligațiilor sociale excesive asumate de politicieni.

Se poate observa că jumătate din creșterea considerabilă a deficitului bugetar în perioa da 2005 – 2009 s-a făcut pe partea de asistență socială. Mai mult, sub presiunea populației afectate de criză, maximul de 13,1% din PIB pe acest segment a fost atins în anul 2010, ceea ce a îngreunat considerabil eforturile de aducere a deficitului bugetar în interiorul cerinței de 3% impuse prin criteriile de la Maastricht.

Expandarea cheltuielilor sociale în 2010 la peste 13% din PIB în loc să se revină spre pragul de 10% din 2008, anul de maxim al rezultatelor economice , explică și ajustarea brutală a cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB în 2009 la 6,9% în 2011, pe calea disponibilizărilor din sectorul bugetar și a diminuării cu 25% a salariilor din acest sector.

În treacăt fie spus, politica de transfer a poverii economice către angajații din sectorul bugetar (mai cunoscută în termeni de discuții TV drept anvelopă salarială de 7% din PIB) a contribuit la reducerea PIB (care ia în calcul și serviciile sociale sub forma sumelor plătite pentru acestea) și la scăderea calității serviciilor sociale( plus creșterea șpăgilor, înmulțirea cazurilor de malpraxis, pierderea de specialiști etc.).

Pe de altă parte, dacă se compară 2012 cu 2005 se poate vedea că dacă am fi cheltuit anul trecut 32% din PIB, la fel ca în urmă cu opt ani, am fi avut chiar excedent bugetar. Cu care am fi putut reduce datoria externă și, implicit dobânzile în creștere pe care va trebui să le achităm în acest an și în următorii. Sau nu ar fi fost nevoie să majorăm taxele în aceeași măsură, ceea ce ne-ar fi permis un ritm de dezvoltare mai rapid.

Practic, din motive de exacerbare antieconomică a luptei politice ( să ne reamintim doar episodul competiției absurde a majorării anticipate a pensiilor, oricum dovedit nesustenabilă, de la finele lui 2008) am sacrificat șansele de stimulare a muncii de calitate în producție și servicii și a unei dezvoltări mai rapide. Totul ar fi să fi învățat ceva, măcar să vedem dincolo de interesul imediat și particularizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.9.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult