Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a prezentat sâmbătă o evaluare generală a situaţiei sistemului sanitar, analiză realizată de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”.
Analiza indică patru ameninţări grave la adresa profesioniştilor din sănătate:
- impozitarea progresivă
- blocarea creşterilor salariale
- elaborarea de către Ministerul Sănătăţii a strategiilor privitoare la Sănătate, fără a consulta partenerii sociali
- contractul colectiv de munca la nivel de sector Sănătate
Federaţia spune că, în acest context, sunt justificate acţiuni de protest.
Cele patru pericole la adresa ecosistemului sanitar din România
Potrivit unui comunicat al sindicaliștilor citat de News.ro, analiza a indicat ”patru categorii de evenimente care riscă să perturbe acest ecosistem, afectând inclusiv calitatea serviciilor medicale”. Argumentele din analiză:
„(1) Introducerea impozitării progresive (indiferent de chipul ei).
O astfel de măsură ar afecta în mod direct şi rapid medici care efectuează gărzile din afara normei de bază prin scăderea (suplimentară) a veniturilor aferente activităţii profesionale din linia de gardă. Există o probabilitatea foarte mare ca adoptarea unei astfel de măsuri să determine reluarea protestelor pe modelul celor din vara anului 2016 (refuzul de a efectua gărzile suplimentare din partea unui mare număr de medici), de data aceasta cu caracter spontan.
(2) Blocarea creşterilor salariale.
Aceasta trebuie înţeleasă în adevărata ei natură: în contextul inflaţiei este echivalentă cu scăderi ale veniturilor reale (reducerea salariilor reale). Această măsură afectează toate categoriile de angajaţi (revenind cu analize specifice în cazul fiecăreia dintre aceste categorii). În cazul medicilor care efectuează gărzile suplimentare normei de bază efectele aceste măsuri au un impact negativ suplimentar, determinat în special de faptul că la ora actuală activitatea medicilor desfăşurată în timpul gărzilor suplimentare nu este recunoscută efectiv (de facto) drept timp de muncă, prin faptul că nu este recompensată cu un salariul, ci cu ceea ce este considerat a fi un spor.
Mai exact, deşi medicii desfăşoară gărzile suplimentare în baza unui contract individual de muncă (suplimentar faţă de cel de la norma de bază), ca urmarea a Deciziei nr. 59/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie drepturile salariale aferente acestei activităţi nu sunt considerate ca făcând partea (în majoritatea lor) din categoria salariilor de bază, ci din cea a altor drepturi salariale care fac parte din salariul brut.
Cu alte cuvinte, din punct de vedere juridic medicii care efectuează gărzile suplimentare sunt într-o situaţie asemănătoare cu cea din prima parte a anului 2016 (gărzile nu erau considerate timp de lucru, ci erau plătite doar cu ceva suplimentar normei de bază), fiind îndreptăţiţi la acţiuni similare. Legitimitatea nemulţumirii (şi implicit a acţiunilor) este dată de faptul că această situaţie încalcă în mod flagrant interpretarea dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prevederilor Directivei UE nr. 88/2003.
(3) Elaborarea Strategiilor privitoare la Sănătate.
Ministerul Sănătăţii continua erorile procedurale care au stat la baza PNRR, elaborându-le fără parteneri sociali. Mai grav este faptul că deşi Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a solicitat în mod insistent şi repetat modificarea formei acestor strategii, incluzând propuneri concrete în interesul angajaţilor, Ministerul Sănătăţii a refuzat să respecte condiţiile obligatorii de dialog social pe această temă. În lipsa unor modificări ale strategiilor în acord cu interesele angajaţilor şi cu dovezile existente viitorul profesioniştilor din sănătate este ameninţat, odată cu ei urmând să fie afectaţi şi pacienţii.
(4) Contractul colectiv de munca la nivel de sector Sănătate.
În condiţiile în care finalizarea şi semnarea acestuia întârzie în continuare, lipsind de drepturi tot mai mulţi angajaţi, rezultatul îl constituie amplificarea nemulţumirilor profesioniştilor din sănătate. Unul dintre efectele acestor întârzieri semnificative îl constituie creşterea continuă a gradului de epuizare a angajaţilor, cauzată de pierderea drepturilor ce au ca obiectiv recuperarea capacităţii de muncă. Acest efect este cu atât mai amplu în cazul angajaţilor care desfăşoară activitate (în interes public) în baza mai multor contracte individuale de muncă, cel mai evident fiind cazul medicilor care desfăşoară gărzile suplimentare normei de bază”, conform sursei menţionate.
Sindicatele anunță noi analize, inclusiv una privind calitatea serviciilor medicale
Sindicaliștii anunță că vor urma alte analize privitoare la evoluţia calităţii serviciilor medicale publice şi la situaţia altor categorii de personal, începând cu asistentele medicale.
Analiza pe tema gărzilor pe tema medicilor a inclus şi identificarea politicilor publice care s-au dovedit eficiente în ultimul deceniu, acestea constituind principalul temei al estimărilor cu caracter anticipativ.
Dintr-o perspectivă generală, Federaţia consideră că sistemul public de sănătate poate fi privit ca un ecosistem, foarte sensibil la anumite tipuri de intervenţii.
Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a precizatcă aceste analize fac parte din categoria demersurilor raţionale şi a propunerilor bazate pe dovezi ce vin să pregătească şi să însoţească acţiunile de protest, respectiv să susţină solicitările angajaţilor.
***
