Deficitul de personal din sănătate depăşeşte 40.000 de lucrători, iar veniturile au scăzut, astfel încât blocarea angajărilor şi îngheţarea salariilor ar fi ”reţeta sigură pentru relansarea la nivelul maxim a migraţiei profesioniştilor” din acest domeniu, avertizează Federația Solidaritatea Sanitară.
Sindicaliștii au solicitat guvernanților exceptarea acestui domeniu de la blocarea posturilor din sistemul public de sănătate (una dintre măsurile ce vor fi luate pentru diminuarea cheltuielilor bugetare), iar miercuri, la începutul ședinței Executivului, premierul Nicolae Ciucă a explicat că cererea a fost acceptată.
”În condiţiile în care sistemul public de sănătate înregistrează la ora actuală un deficit de personal de peste 40.000 de angajaţi, iar salariile reale ale angajaţilor din sănătate au scăzut cu peste 30%, Guvernul intenţionează să adopte o Ordonanţă de Urgenţă prin care ar bloca angajările (inclusiv cele din sectorul public de sănătate) şi posibilitatea creşterii salariilor. Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului să excepteze sectorul sanitar de la cele două măsuri intenţionate prin Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare: blocarea angajărilor şi blocarea creşterilor salariale”, menționează un comunicat al Solidarității Sanitare.
(Citește și: „Declarația de la București: Summitul unei Europe disperate de lipsa personalului din Sănătate„)
Analiza Federației referitoare la impactul pe care-l vor avea în sistemul de sănătate blocarea angajărilor și înghețarea salariilor
La sfârșitul săptămânii trecute, în presă a ajuns prima variantă a măsurilor de austeritate pe care Cabinetul Nicolae Ciucă le-ar fi gândit pentru a acoperi scăderea cu 20 de miliarde de lei a veniturilor statului, comparativ cu prognozele autorităților la construirea bugetului.
După ce ordonanța a fost respinsă de sindicatele din mai multe domenii, care au amenințat cu greve de proporții, guvernanții au declarat că măsurile nu au fost stabilite, iar premierul a declarat marți că înainte de a se finaliza setul de propuneri se așteaptă o analiză a Ministerului de Finanțe privind reducerile ce ar putea fi realizate.
Analiza Solidarității Sanitare și impactul social previzibil:
- Blocarea angajărilor
”Adoptarea prin OUG a măsurii de blocare a angajărilor ar avea drept efect lipsirea spitalelor publice de personalul necesar”, au transmis sindicaliştii.
Potrivit acestora, pe baza datelor din raportările spitalelor publice, deficitul de personal este la ora actuală de 18,28%, acesta echivalând cu lipsa a cca. 40.658 de angajaţi.
”Deficitul de personal este chiar mai mare decât la începutul pandemiei, în anul 2019 acesta fiind de 17,74%. Foarte grav este că în unele cazuri deficitul de personal indică de fapt că numărul de angajaţi este sub normativul minim de personal.
Ponderea deficitului de personal este unul dintre indicatorii măsurii în care sunt afectate atât calitatea serviciilor medicale acordate pacienţilor, cât şi calitatea vieţii profesionale a angajaţilor, experienţa unei intervenţii similare petrecută în perioada 2009-2015 oferindu-ne o lecţie importantă”, a mai transmis Solidaritatea Sanitară.
Potrivit sindicaliştilor, în cazul angajaţilor deficitul de personal determină o creştere suplimentară a sarcinilor de serviciu pentru angajaţii existenţi, contribuind la epuizarea profesională.
”Deficitul actual de personal a determinat deja imposibilitatea luării zilelor libere şi a efectuării concediului de odihnă în cazul multor angajaţi, blocarea posturilor urmând să accentueze dramatic acest fenomen. Este relevant şi faptul că în multe cazuri angajaţii nu şi-au efectuat nici măcar zile de concediu din perioada pandemiei (când a fost suspendată obligativitatea acordării acestora).
Supraîncărcarea cu sarcini de serviciu şi imposibilitatea recuperării capacităţii de muncă prin intermediul zilelor libere şi a celor de concediu, determină epuizarea profesională, aceasta fiind una dintre cauzele esenţiale ale migraţiei”, au mai transmis sindicaliştii.
- Blocarea creşterilor salariale
”O măsură ce s-a dovedit foarte eficientă în combaterea migraţiei profesioniştilor din sănătate s-a dovedit a fi creşterile salariale din perioada 2015-2018 pentru personalul medical. Problema este că eficienţa acestei măsuri a fost însă continuu erodată de inflaţie, aceasta determinând o scădere continuă a salariilor reale (a puterii de cumpărare a salariilor)”, a mai transmis Federaţia.
Potrivit organizaţiei, în condiţiile în care nivelul cumulat al inflaţiei din anul 2018 până în prezent este de cel puţin 30%, personalul din sănătate a suferit o reducere proporţională a salariilor reale.
”Consecinţele sunt unele semnificative, blocarea creşterilor salariale riscând să le accentueze în mod dramatic”, au mai precizat sindicaliştii.
Potrivit acestora, eventualele măsuri de blocare a angajărilor şi îngheţare a salariilor, ”sunt suficiente pentru a justifica greva împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului”.
****
