Un număr de 35 de organizații patronale și sindicale au semnat o scrisoare deschisă în care critică intenţia Guvernului de a înlocui toate tipurile de tichete valorice – de la tichete de masă, vouchere de vacanţă, tichete-cadou, până la tichete culturale şi tichete de creşă – cu valoarea lor în bani. Printre argumentele principale invocate de semnatari se numără și riscul ca acești bani să fie cheltuiți „pentru ţigări, pentru alcool, pentru jocuri de noroc şi pentru orice altceva, inclusiv în străinătate”.
De menționat că în industria tichetelor valorice sunt implicate și sindicatele.
(Citiți și: ”Gabriel Biriș / Oligopolul tichetelor. O industrie și o sinecură de sute de milioane”)
Una dintre măsurile analizate de Executiv pentru reducerea deficitului bugetar ar fi acordarea posibilităţii de a se acorda bani în locul tichetelor, conform unor surse guvernamentale.
Organizațiile semnatare ale scrisorii deschise amintesc faptul că, până în urmă cu două luni, în Parlamentul României s-a dezbătut acordarea unor facilităţi suplimentare voucherelor de vacanţă pentru a încuraja sectorul privat să le acorde, iar Guvernul României negocia în Consiliul Tripartit mărirea valorii nominale a tichetelor de masă la 35, respectiv 40 de lei.
Argumentele patronatelor și sindicatelor
Sumele respective ar putea fi cheltuite pe țigări, alcool, jocuri de noroc
„Acum, se discută despre: taxarea suplimentară cu 10% CASS a tichetelor, suspendarea acordării voucherelor de vacanţă pentru sectorul public şi, chiar, acordarea posibilităţii de a se acorda bani în locul tichetelor. Atragem atenţia că transformarea tichetelor în bani ar fi o greşeală majoră. Cel mai mult ar avea de pierdut chiar economia naţională, de aceea nu înţelegem cum o astfel de măsură ar putea fi discutată de Guvernul României. Banii nu vor ajuta la atingerea niciunui obiectiv: nu va mai exista certitudinea fiscalizării acestor sume, practic statul pune la dispoziţie mecanisme de alimentare a economiei subterane, nu se va mai atinge scopul pentru care sunt acordate, banii vor putea fi cheltuiţi pentru ţigări, pentru alcool, pentru jocuri de noroc şi pentru orice altceva, inclusiv în străinătate, nu vor mai putea fi ajutate anumite categorii defavorizate (spre 2,5 milioane de oameni), pentru că va deveni foarte dificilă atragerea fondurilor europene pentru programele sociale, aşa cum s-a întâmplat până în 2020″, atrag atenţia semnatarii scrisorii.
Experimentele eșuate
În acelaşi context, organizaţiile sindicale şi patronale susţin că România ar trebui să se uite la exemplele din ţările vecine, ca să nu repete greşelile altora.”În Cehia, după 2 ani de la introducerea alternativei în bani la tichete, se constată că măsura costă bugetul public anual între 146 milioane euro şi 215 milioane euro. Nu credem că bugetul României îşi permite un astfel de experiment. În Belgia, atunci când s-a adus în discuţie o astfel de măsură (care nu s-a implementat însă niciodată), Consiliul Constituţional a reacţionat cu fermitate şi a atras atenţia asupra unei eventuale discriminări: sumele acordate în bani sunt de fapt salariu, prin urmare fie primesc toţi angajaţii din ţară facilităţi fiscale identice pentru o parte a salariului, fie nu se implementează o astfel de măsură. Toate organizaţiile patronale, sindicale şi publice semnatare ale acestei scrisori îşi manifestă dezacordul ferm cu privire la implementarea unei alternative în bani la tichete, indiferent de tipul de tichet. România trebuie să continue acele politici publice care şi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului, nicidecum să renunţe la ele”.
Datele Alianţei pentru Turism relevă faptul că impactul direct al eliminării sau suspendării voucherelor de vacanţă sau acordarea alternativă a banilor este reprezentat de o scădere cu 35% a încasărilor.
Scrisoarea deschisă adresată Guvernului este semnată de cele 24 de organizaţii care acoperă tot spectrul industriei ospitalităţii, reunite sub numele Alianţa pentru Turism (APT), împreună cu Federaţia Patronatelor din Turism (FPTR), Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), CNS cartel Alfa, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), Blocul Naţional Sindical (BNS), Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR) Constanţa, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Asociaţia Naţională a Staţiunilor Balneare şi Balneoclimatice şi Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET).
****
