Paşii următori ai NATO dacă Rusia invadează Ucraina – analiză Reuters

În așteptarea unor noi runde de negocieri cu Rusia, NATO continuă să își asigure flancul de est pentru a contracara efectele unei eventuale noi agresiuni ruse în Ucraina. Situația din Ucraina rămâne în continuare tensionată, mai ales că separatiștii au cerut joi Moscovei să le trimită armament modern pentru a face față armatei ucrainene.

Reuters a publicat joi o analiză privind provocările şi dilemele legate de următorii paşi ai Alianţei Nord-Atlantice.

Va apăra NATO Ucraina?

Nu, din punct de vedere militar. Ucraina nu este membră a NATO, iar alianţa nu este obligată prin tratate să o apere. Și preşedintele american Joe Biden a declarat că nu va trimite trupe americane sau aliate pentru a lupta contra Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, Kievul este un partener apropiat şi, la summitul NATO din 2008, i s-a promis aderarea ulterioară la Alianţă.

Pentru moment, NATO, din care fac parte 30 de state, cooperează cu Ucraina pentru a-i moderniza forţele armate. Canada operează un program de instruire în Ucraina, iar Danemarca îşi intensifică eforturile pentru aducerea armatei ucrainene la standarde NATO.

Alianţa a mai spus şi că va ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor cibernetice şi îi furnizează echipament de securizare a comunicaţiilor pentru comandamentul militar.

Ce se întâmplă cu înarmarea Ucrainei?

SUA, Marea Britanie şi statele baltice au trimis și trimit arme în Ucraina, inclusiv rachete antitanc, armament uşor şi nave. Turcia a vândut drone Kievului, pe care acesta le-a utilizat deja în estul Ucrainei împotriva separatiştilor sprijiniţi de Rusia.

Germania se împotriveşte trimiterii de arme în Ucraina. Berlinul a promis, în schimb, un spital de campanie şi livrarea de căști de protecție. Deciziile Berlinului l-au făcut pe ministrul ucrainean de Externe să se întrebe: ”Ce mai urmează, să ne trimită perne?”.

Ce forţe aliate sunt în alertă

Alianţa este îngrijorată de o potenţială extindere a unui conflict între Rusia şi Ucraina, mai ales în regiunea Mării Negre, unde Rusia a anexat Crimeea în 2014, şi în Marea Baltică.

Departamentul Apărării al SUA a plasat 8.500 de militari în stare de alertă ridicată. Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi patru avioane de luptă F-16 în Lituania.

NATO dispune de patru grupuri de luptă, de circa 4.000 de militari, conduse de Canada, Germania, Marea Britanie şi SUA, în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia.

Aceste trupe servesc drept „declanşator” pentru sosirea rapidă a forţei de reacţie de 40.000 de militari a NATO şi suplimentarea cu trupe şi arme americane de peste Atlantic.

Pregătiri la Marea Neagră

Guvernul bulgar a declarat că este pregătit să reunească o forţă de 1.000 de militari în ţară, sub comandă bulgară şi în strânsă cooperare cu NATO, posibil cu unii soldaţi furnizaţi de alte state ale Alianţei.

Spania a trimis un dragor de mine şi o fregată pentru a se alătura forţelor navale ale NATO în Mediterana şi în Marea Neagră. Madridul examinează şi trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria. Ţările de Jos au oferit două avioane F-35 Bulgariei începând din aprilie, pentru poliţie aeriană.

Autorităţile de la Bucureşti discută cu Statele Unite despre suplimentarea trupelor americane pe teritoriul României.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat în urmă cu o săptămână că este gata să trimite trupe franceze sub comandă NATO în România. Experți francezi au sosit joi în România pentru a studia diverse amplasamente pentru militarii francezi.

NATO are desfăşurată în România o forţă terestră multinaţională de până la 4.000 de militari. De asemenea, SUA au soldaţi staţionaţi la baze separate în România şi Bulgaria.

Operaţională din 2017, forţa multinaţională din România este un comandament terestru.