fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

Pașii mici ai marii reforme din Sănătate – sau despre cum sistemul de sănătate poate salva întreaga societate

de Redacţia , 18.5.2021

Nu trebuie să fii expert ca să înțelegi prima lecție a pandemiei: Sistemul de Sănătate nu e numai despre sănătate. E și despre fluxul activității umane, e și despre economie, e și despre capacitatea de-a face față unei crize care produce prejudicii ca într-un război.

Oficiali din Sănătate, finanțiști și economiști au dezbătut la conferința CursDeGuvernare, alături de reprezentanți ai industriei sănătății și manageri de spitale: nu doar soluțiile de modernizare și eficientizare, ci și modul în care Sănătatea din România poate fi consolidată în calitate de capital economic și domeniu de siguranță națională.

Evenimentul a fost transmis live AICI-LINK. 

În zilele următoare, cursdeguvernare.ro va publica separat prezentările tuturor speakerilor, care vor configura și pagina evenimentului. 

Principalele declarații ale vorbitorilor

*

Ministrul Ioana Mihăilă: Componente ale Programului Operațional Sănătate au fost trecute în PNRR

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, afirmă că Planul Național de Relansare și Reziliență, odată aprobat, va susține digitalizarea sistemului de Sănătate, proces căruia i s-au alocat 400 milioane euro. Cele mai mari fonduri la care va avea acces Sănătatea prin PNRR vor fi destinate modernizării infrastructurilor spitalicești și prespitalicești.

Ministrul Sănătății a admis că în urma discuțiilor cu Comisia Europeană sumele alocate Sănătății prin PNRR au scăzut, ”dar nu cu mult”, iar varianta finală a reformelor și investițiilor din acest sistem va fi anunțată public în scurt timp, după aprobarea PNRR la Bruxelles.

Ministrul Sănătății a anunțat și că va coopta în echipa sa un secretar de stat dedicat politicii medicamentului.

Principalele declarații ale ministrului Ioana Mihăilă:

  • Strategia echipei mele este aceea de a aduce un secretar de stat dedicat politicii medicamentului. Cred că un prim pas va fi întăriea instituțiilor centrale cu rol de reglementare/monitorizare a pieței farmaceutice. Nu e suficientă dorința, trebuie să avem și putința și metodele țărilor europene ca să ajungem la o formulă modernă. Repet, ca să putem susține cu adevărat o abordare europeană trebuie mai întâi să întărim instituțiile care sunt implicate în acest proces
  • Mai important decât suma alocată Sănătății prin PNRR, importantă este componenta de reforme și cum am putea cheltui acești bani. Suma alocată a mai scăzut, nu mult: au rămas 400 mil pentru digitalizarea sist, în rest avem 2 miliarde euro pentru infrastructura spitalicească, 315 milioane pe infrastructura prespitalicească, în special medicina de familie, și alte sume considerabile pentru consolidarea Fondului Național de Sănătate, reforma investițiilor și a managementului și resurselor umane. Nu pot oferi o cifră exactă până la finalizarea negocierilor.
  • Strategia de Sănătate- am finalizat ar trebui să avem un draft în câteva luni. Vom finaliza apoi masterplanurile, mai avem 5 masterplanuri. Vom lucra la restructurarea Programului Operațional de Sănătate, am preluat câteva componente în PNRR pentru că sunt câteva proiecte ce pot fi implementate rapid, cu rezultate imediate.
  • Planul Național de Cancer și celelalte documente strategice- există preocupare pentru  valorificara calității și eficienței, acces pe prevenție și o mai bună gestiune a datelor. În ultima vreme am văzut că nu prea numărăm nimic bine. Investiții inteligente vor schimba asta, vom putea lucra cu dovezi, nu cu păreri.
  • În prima etapă de restructurare a Programului Operațional de Sănătate vom discuta mai întâi cu stakeholderii.

Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților: Legea-mamut a Sănătății va fi înlocuită cu un pachet de legi sectoriale

Fost ministru al Sănătății în Guvernul Orban și actual președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Nelu Tătaru afirmă că reforma Sănătății trebuie așezată pe 3 piloni, unul dintre aceștia fiind ”renunțarea la legea-mamut 95” și înlocuirea cu legi sectoriale. El speră că această reformă legislativă se va petrece în actualul său mandat de deputat.

Președintele Comisiei de sănătate a indicat că ceilalți doi piloni ai reformei sistemului de Sănătate sunt instituirea unui management profesionist ”pe toate palierele”, începând cu Ministerul Sănătății și terminând cu Consiliile de administrație ale unităților spitalicești, și finanțarea sistemului, a cărei structură ar trebui regândit.

Principalele declarații făcute de Nelu Tătaru:

  • Anul trecut este ca o carte deschisă- putem spune că mai multe deficiențe s-au dezvelit. Poate că le știam, poate că le toleram, poate că ne adaptam la ele, dar lucrurile trebuie să se schimbe.
  • Sunt 3 pilonii pe care ar trebui așezată reforma sistemului de sănătate astfel încât să ajungă la eficiența dorită, 3 părghii: primul este managementul, un management de forță la fiecare palier, începând de sus până jos, de la minister până la consiliile de administrație. Managementul trebuie așezat pe o serioasă componentă profesională.
  • Multă lume repetă- educația și sănătatea nu trebuie să aibe culoare politică. Așa trebuie să fie. Am făcut o evaluare, anul trecut, a unităților medicale din teritoriu și concluzia este că managementul trebuie așezat pe competență profesională. Aceasta este soluția, să lăsăm sănătatea pe mâna profesioniștilor, să nu mai reașezăm sănătatea la fiecare 4 ani, pentru că așa nu vom lăsa nicio gură de oxigen sistemului de sănătate românesc…  Vorbeam anul trecut de centralizarea coordonării medicale a spitalelor, sunt destule țări care au făcut așa ceva.
  • Al doilea palier: finanțarea, trebuie rezolvat imediat. Știam toată lumea: 70-80% din buget merge pe cheltuieli de personal. Trebuie să vedem dacă e bine.
  • Al treilea palier- legislația. Vreau să renunțăm la Legea 95, mi-am propus așa în acest mandat. Să renunțăm la această lege mamut și să facem un set de legi sectoriale, să le putem amenda în funcție de realități cu HG sau ordine de ministru. Cred că legea actuală e depășită.
  • Planul național de cancer – am creat la nivelul comisiei de Sănătate, împreună cu Administrația Prezidențială, un grup tehnic de lucru. Am ajuns la detalii pe secțiuni. Am preluat și lucrăm pe 8 tipuri de cancere, lucrăm cu diferite grupe de experți și cred că până la sfârșitul acestei sesiunii parlamentare să avem un cadru de punere în aplicare a acestui proiect. Lucrăm pe modelul programului  de luptă anti-cancer al Comisiei Europene, la toamnă, sper, să fie transformat în proiect legislativ.
  • Integrarea sistemului public de sănătate cu cel privat – Sunt discuții, ar trebui pregătit un proiect legislativ după discuții cu Ministerul de Finanțe.

Marius Ungureanu, director de cabinet Ministerul Sănătății: Accent pe reforma managementului

Marius Ungureanu, director de cabinet al ministrului Sănătății, a trecut în revistă aspectele legate de reforme și investiții pe care este structurată componenta de sănătate din forma actuală a PNRR.

Atât reformele cât și investițiile, spune Marius Ungureanu, au fost gândite de la aspecte cunoscute, menționate și de Comisia Europeană în rapoartele sale:

  • dezechilibrele de finanțare dintre asistența medicală primară și ambulatorie, respectiv asistența medicală spitalicească;
  • ineficiențele din sistemul de finanțare;
  • infrastructra insuficientă sau învechită sau
  • rata crescută a infecțiilor nozocomiale.

Principalele declarații făcute la conferință:

Avem în vedere:

  • Reforma managementului finanțării publice a serviciilor de sănătate: are ca actori principali Ministerul Sănătății și CNAS, care se referă la problemele identificate mai sus.
  • Reforma  managementului fondurilor destinate investițiilor serviiciilor de sănătate: are în centru operaționalizarea unei entități care să gestinoneze aceste investiții, fundamentarea și implementarea lor. Lucurile sunt destul de complexe și, din păcate, capacitatea este insuficientă la nivelul instituțiilor care le gestionează acum.
  • Reforma managementului sanitar și al serviciilor de sănătate și a resursei umane din sănătate: Este nevoie de întărirea capacității de management la toate palierele, centrale și locale. Vizăm orientarea spre profesionalizarea managementului, spre programe de formare axate abilități și competențe nu doar pe competențe teoretice.
  • Una din măsuri va fi crearea unui for al experților în managementul serviciilor de sănătate.
  • Investițiile în infrastructura prespitalicească: în dotarea de cabinete de medicină de familie, preponderent în mediul rural; în centre de asistență medicală integrate.
  • Investițiile în infrastructura spitalicească: în unități spitalicești, având în vedere maturitatea proiectelor din acest moment, ca și limita de timp a PNRR din 2026;
  • Investițiile în digitalizare: în arhitectura digitală a unităților sanitare;

Vlad Mixich, expert în board-ul Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă EU-OSHA: Plata serviciilor medicale trebuie să fie făcută pe valoare. Trebuie să definim ce înseamnă valoare

O reformă a sistemului sanitar este foarte dificilă nu numai în România. Sistemele medicale sunt o mare provocare în toate țările:  doi premieri din Ungaria ultimilor 20 de ani au căzut din cauza unor reforme eșuate, un politician din SUA a înregistrat și el un eșec major la începutul anilor 2000, la fel s-a întâmplat și în Marea Britanie.

Inevitabil, spune Vlad Mixich, va ajunge și în România valul deja concretizat la nivel european,  îngrijirile medicale bazate pe valoare, ce ridică întrebarea modului în care se traduce această valoare în zona spitalicească. E un val ce vine în România mai devreme, datorită unor tendințe, dar și a unor documente programatice europene care pornesc de la necesitatea de a lega plata serviciilor medicale de valoarea serviciilor medicale.

Principalele declarații făcute la conferință:

Ce trebuie să facem:

  • Să începem să măsurăm care este tiparul practicii clinice în România.
  • Să monitorizăm variațiile în procesele și procedurile clinice.
  • Să realocăm resursele în zonele unde este interesul populației, nu unde este interesul economic sau interesul economic combinat cu interes politic.
  • Mecanisme de luptă împotriva corupție.

Ce nu trebuie să facem:

  • Să nu alocăm resurse unui mix greșit de servicii medicale
  • Să nu furnizăm servicii medicale mai puține decât am putea
  • Să nu producem servicii medicale la costuri mai mari decât este necesar.

Există un concept larg practicat la nivel european care leagă finanțarea de valoarea reală a serviciilor medicale. Ce înseamnă în practică?  În acest moment, succesul tratamentului într-un spital se măsoară exclusiv prin indicatori biologici (tensiunea, nivelul de colesterol etc.), dar la această dimensiune trebuie să se adauge și o altă dimensiune: cât de repede se recuperează un paicent și își reia activitățile?

Totul se schimbă când se abordează astfel problema.

Germania a constatat, pentru cancerul de prostată, că rata de supraviețuire la cinci ani era de 93 – 96%, o situție aparent foarte bună. Când s-au uitat la un indicator care contează pentru pacient – disfuncția erectilă severă – au constatat că 75% din spitalele din Germania fac o treabă foarte proastă. Asta înseamnă legarea banilor de valoare. Trebuie folosiți indicatori care să permită cuantificarea acestor aspecte.

Exemple de indicatori:

  • Indicatori de structură – disponibilitatea medicilor și a asistentelor, numărul de operații chirurgicale efectuate într-o clinică
  • Indicatori de proces – putem urmări procentul în care aspirina este adminsitrată pacienților cu infarct miocardic în primele 10 minute după
  • Indicatori de rezultat – ratele de readmisie etc., frecvența infecțiilor intraspitalicești, de măsurile subiective, dar care sunt foarte importante pentru a definit succesul unui tratament

Dan Dungaciu, sociolog și expert în geopolitică: Ăsta e momentul pentru a crea o diplomație europeană a Sănătății, și pentru a face reforma Sănătății – cât încă avem experiența acestei pandemii

Dan Dungaciu afirmă că discuția despre modul în care lumea se pregătește pentru o posibilă viitoare criză sanitară este foarte importantă, iar măsurile de pregătire trebuie luate chiar acum.

Argumentul oferit de Dan Dungaciu: ”Am învăţat din istorie că un eveniment istoric este valabil doar pentru generaţia care l-a trăit. Doar generaţia care a trăit evenimentul învaţă ceva. Dacă e ceva de făcut, la nivel de reformă strategică la sistemul medical, acest lucru trebuie făcut acum, altfel mai târziu politicienii vor pune pe hârtie şi vor determina că e prea scump. Și vor spune: Eu oricum nu mai prind o criză în mandatul meu. Lăsaţi aşa”.

Principalele declarații făcute la conferință:

  • Deocamdată, din păcate, nu s-a ridicat această criză la dimensiunea unei abordări în termeni de securitate. Chiar dacă lumea se îndreaptă într-acolo, nu avem încă toate elementele pe masă şi nu le avem pentru că asta este o decizie politică, nu este o decizie a experţilor. Ce înseamnă să fie abordată în termenii securităţii?
  • Este ca şi cum ai avut un război şi începi să te gândeşti ce nu a mers bine în război, ce trebuie să construisc, ce trebuie să încep să produc ca să evit nişte defecţiuni. Întreb populaţia. Populaţia dacă are conştiinţa acestei confruntări în minte îţi acceptă şi un buget de 2% pentru securitate.
  • În termeni de sănătate se pune problema aceasta la nivelul populaţiei României? Construim un 2% pentru sănătate? Schimbăm ceva în abordarea nostră de sănătate după această criză? Nu mi-e clar dacă politicienii sunt dispuşi să facă asta sau dacă populaţia simte asta. Putem să ne trezim în următoarea situaţie: trece criza, ne-am descurcat cum ne-am descurcat, când mai vine o astfel de criză? Peste 20 de ani? Lasă că nu mai construim nimic pentru a face faţă.
  • Îmi construiesc de acum nişte capabilităţi relativ eficiente ca în cazul unei crize de acelaşi tip să pot să reacţionez altfel decât cum am reacţionat astăzi? Strategic vorbind acesta ar trebui să fie pasul care ar trebui să fie urmat.
  • Nu mi-e clar dacă politicienii vor gândi că pe termen lung ne trebuie aceste capabilităţi şi eu spun că e foarte importantă discuţia acum pentru că am învăţat din istorie este că este valabil evenimentul istoric pentru generaţia care l-a trăit. Doar generaţia care a trăit evenimentul învaţă ceva din istorie. Dacă e ceva de făcut, la nivel de reformă strategică la sistemul medical şi în perspectiva pe care v-am spus, acest lucru trebuie făcut acum pentru că altfel politicienii vor pune pe hârtie şi vor determina că e prea scump. „Eu oricum nu mai prind o criză în mandatul meu. Lăsaţi aşa”.
  • Ce se întâmplă în alte părţi? Inclusiv ţări mari precum America suferă de acest mod de a pune problema. După crizele anterioare, şi-au construit unele dintre ele instrumente, instituţii, specialişti care ar fi putut face faţă unei crize. Ulterior s-au trezit într-o criză de supraproducţie pentru că produci mai mulţi specialişti atunci când nu ai nevoie, când nu e criză, iar ceea ce tu finanţai anterior, instituţii pregătite la criză, erau ineficiente pentru că nu era criză. Încet-încet se reduce finanţarea, atenţia şi lucrurile intră într-o stare în care o nouă criză te surprinde.
  • Chestiunea legată de securitate ţine de cyber pentru că sistemele medicale vor trebui digitalizate. Trebuie să vină pas cu pas cu securizarea acestor sisteme. Dacă digitalizăm fără să securizăm o să avem o problemă şi mai complicată. Cu cât e mai personalizată medicina, cu atât securizarea sistemelor trebuie să fie mai pregnantă. Tu pui individul în toată culoarea lui pe net. Dacă nu eşti pregătit să-l securizezi, nu face pasul acesta.
  • La nivelul statelor naţionale încă nu am ajuns la un 2% pentru sănătate, la un buget alocat pentru sănătate şi pentru infrastructura medicală indiferent că o vom folosi sau nu. Noi cumpărăm rachetele şi avioanele cele mai scumpe, sperând că nu le vom folosi niciodată. La nivel de sănătate lucrurile nu stau aşa.
  • La nivel european, 30% cred în ceea ce spun experţii, 40 şi ceva la sută cred că ce spun experţii este manipulat de politicieni şi 20 şi ceva la sută cred că experţii oricum nu le spun lucruri corecte. Când ai o asemenea populaţie e foarte greu să îi livrezi un produs pe care ea să-l gireze politic. Mi-e greu să cred că vom ajunge, după pandemie, la a aşeza sistemul de sănătate la un nivel echivalent cu discuţia despre problematica de securitate.
  • În acest moment la nivel european lucrurile sunt foarte problematice. Nu există încă la nivel public impulsul pentru o schimbare politică radicală. COVID-19 nu ne-a dus în situaţia de a dori mai multă federalizare aşa cum nu ne-a dus nici în situaţia de a dori mai multe guverne naţionale.
  • În pofida faptul că lumea doreşte un stat mai mare şi încrederea în state a crescut, nu e suficient de mare această apetenţă a populaţiei aşa încât să spunem că se va schimba ceva radical. La nivel tehnocrat sunt convins că da.
  • Tot la nivel european, o discuţie foarte importantă este ce se va întâmpla cu bugetul apărării. Acesta începe să fie cel din care se va lua pentru sănătate. Nu doar că această pandemie nu ne-a făcut să fim mai atenţi la problema de sănătate, să ne apărăm mai bine, face ca unii să spună că bugetul pentru apărarea şi dezvoltarea militară să fie redus pentru sănătate. Cei care au făcut acest buget de apărare nu l-au gândit strict în termeni militari. Aşa cum Europa s-a unit într-un proiect economic, industria de apărare militară fundamentată pe teama europeanului de emigranţi, de terorişti să-i transmită mesajul că noi te apărăm printr-un proiect economic franco-german legat de industria de apărare. Acesta a fost proiectul proiectul politic, iar cei care l-au creat se văd acum deprivaţi de el.
  • A treia discuţie interesantă la nivel european este dacă facem o diplomaţie a sănătăţii. Este capabilă UE să meargă cu vaccinul în buzunar şi să spună noi avem soft power şi vă facem bine? Ne extindem prin vaccin? Ceea ce face China şi ceea ce face într-o măsură semnificativă şi Rusia? Rusia nu-şi vaccinează populaţia, dar vaccinează în afara ţării. Noi, UE şi SUA nu facem diplomaţia vaccinului, diplomaţia sănătăţii, iar alte state o fac.
  • NATO este o insttuţie mare creată pentru război militar convenţional. Când apar alte tipuri de provocări din păcate pentru NATO este o scădere de imagine pentru că nu prea ştie să reacţioneze. Problema energetică nu a putut fi ridicată la NATO. Este cyber o discuţie pe care o livrăm articolului 5? În principiu da, dar nu putem să o facem. COVID, mulţi s-au temut că Trump va duce chestiunea Chinei la NATO. Dacă „inamicul”, cel care a livrat virusul era identificat şi la nivel NATO drept China, NATO ar fi avut o mare problemă.
  • La nivel strategic global lucrurile sunt mai clare. Aici există un consens că pandemia de COVID a fost un turnesol care ne-a arătat unde eram, într-o confruntare Occident-China. Astăzi în China naraţiunea care se formează este despre secolul XXI care va fi asiatic sau nu va fi deloc. În Asia ni se spune că sunt mai performanţi tehnologic decât europenii, au răspuns la COVID mult mai bine, au mai puţini morţi.
  • Dacă ne-a spus ceva COVID-ul este că Occidentul se află în faţa celei mai mari provocări pe care a întâlnit-o vreodată: China, nu Rusia, nu Israel, nu palestinienii, nu orice alte conflicte minore.
  • Percepţia publică este complet debusolată. Nu ştim ce am convins publicul, să creadă în ştiinţă, să devină conformist, să creadă în specialist. Un sondaj din America pune următoarele întrebări: Aţi lua cina într-un restaurant? Cei nevaccinaţi spun 63% că da, cei vaccinaţi – 53% că da. Aţi face cumpărături la mall? Cei nevaccinaţi, 60% ar face, cei vaccinaţi 50%.
  • Rezultatele sunt tulburătoare. Sigur, oamenii sunt precauţi, dar proporţia de precauţie după ce ai fost vaccinat s-ar putea să ne sugereze că de fapt asumarea vaccinului nu măsoară doar încrederea în ştiinţă, ci şi un conformism social pe care nu-l putem vedea foarte bine.

Mircea Coșea, profesor de economie, ASE: Marile companii farma produc în China, România nu știe să profite de relocare

Profesorul Mircea Coșea afirmă că pandemia ne-a dovedit că suntem o țară slab dezvoltată în termeni europeni și că depindem de importuri. Mircea Coșea și-a manifestat nemulțumirea că oficialii statului român nu fac nimic pentru a profita de o oportunitate: debutul unui proces lent de relocalizare a afacerilor occidentale din China.

”Acest proces se desfășoară de 1 an, anumite țări au luat în serios și încearcă să atragă parte de producție din China. Polonia face asta, Ungaria și Bulgaria fac asta. Noi nu facem nimic.”, afirmă Mircea Coșea.

Principalele declarații făcute la conferință:

  • Suntem o țară altfel decât ne-am închipuit. Pandemia ne-a dovedit că suntem o țară slab dezvoltată în termeni europeni. Depindem de exterior în termen de 70%, asta ne-a arătat cam ce ni s-ar putea întâmpla dacă rămânem de capul nostru.
  • Poate am uitat, dar în prima fază a luptei împotriva pandemiei medicii se protejau cu pungi de plastic. Nu am avut măști, nu am avut altele, noroc că suntem membri UE.
  • Trebuie să ne gândim că, pe lângă sărăcia energetică în care vom intra probabil peste câteva luni – sărăcie pentru că nu ne vom putea permite să plătim facturile – mi-e teamă că vom intra și în pauperizare medicală. Accesul la medicamente este din ce în ce mai dificil. Costurile medicamentelor au crescut extraordinar, cauze sunt multiple, dar la bază e vorba de costul unei producții importate.
  • Din top 10 firme farma, toate produc cam 50% din producția lor în China. Aceste mari companii au mers în raiul delocalizării și noi cumpărăm azi medicamente americane produse în China. În acest proces în care toată lumea depinde de China, noi încă nu realizăm că toate astea ne duc pe noi în postura de victimă colaterală.
  • Această situație a adus debutul unui proces lent de relocalizare. Acest proces se desfășoară de 1 an, anumite țări au luat în serios și încearcă să atragă parte de producție din China. Polonia face asta, Ungaria și Bulgaria fac asta. Noi nu facem nimic.
  • Mă preocupă această creștere importantă a costului medicamentului în bugetul familiei. Singura noastră șansă e să începem să producem și noi în România.
  • Nu am văzut în PNRR vre-o investiție în producția de medicamente. În viitor ne așteaptă noi creșteri de prețuri, inflația începe să fie o problemă, utilitățile vor crește în a doua parte a anului, vor crește impozitele și taxele locale. Asta va duce la scăderea puterii de cumpărare, bugetul familiei va fi orientat și mai puternic pentru alimentație.
  • Putem vorbi foarte doct despre reforma sistemului Sanitar, dar în momentul în care medicamentul – ajuns bun de consum curent potrivit OMS – nu va mai fi accesibil populației, degeaba facem reformă. Vreau să transmit: discuția asta ar trebui taratată cu cel mai mare interes posibil, în țară ar trebui construit un adevărat sistem de reziliență față de ce va veni și nu cred că noi tratăm cu seriozitate acest lucru.

Alina Culcea (ARPIM): România are nevoie de investiții în industria farmaceutică și în studiile clinice

Parteneriatul strategic cu industria farmaceutică înseamnă și adoptarea de măsuri care să permită pacienților „acces predictibil și regulat la inovația salvatoare de vieți”, dar și stimularea investițiilor în cercetare, potrivit Alinei Culcea, președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Alina Culcea a pledat pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre autorități și industria farmaceutică „pe tot traseul pacientului. Sunt nenumărate metode de prevenție, de diagnosticare precoce. Este important să măsurăm rezulatatele pentru pacienți și sistem și, bineînțeles, pacienții să aibă acces la servicii și dincolo de tratamente”, a spus președintele ARPIM.

Principalele declarații făcute la conferință:

  • Strategia farmaceutică europeană este pe agenda Comisiei Europene și ne uităm la câteva puncte esențiale ale acesteia: Reviziuirea legislației privind medicamentele pentru boli rare și de uz pediatric.  Din cele aproximativ  7.000 – 8.000 de boli rare repertoriate, 95% nu au în prezent opțiuni de tratament.
  • Este foarte important să se identifice niște criterii realiste pentru definirea nevoilor medicale neacoperite, deoarece știm că inovația medicală și  farmaceutică este de cele mai multe ori incrementală. Una dintre preocupările majore pe agenda tuturor este o abordare de tipul acordării stimulentelor  pentru descoperirea unui medicament, într-o arie terapeutică pentru care nu există alternativă.
  • Accesul la medicamente este un alt punct imprtant pe care se concentrează Comisia în această perioadă, prin strategia farmaceutică: este vorba atât de medicamentele inovative cât și de medicamentele de orice tip, altfel accesibile.
  • Țările nu sunt aliniate în ceea ce privește accesul la inovație, la terapii de ultimă generație. Țările care au suferit întârzieri ar trebui să fie deosebit de preocupate și să participe la aceste dezbateri, pentru a vedea cum putem să ajungem și noi la standarde europene, în ceea ce privește tartarea pacienților noștri.
  • Un alt subiect de bază este valoarea clinică a  tehnologiilor medicale de la nivel european. Este foarte imprtant ca și țara noastră să aibă un cuvânt de spus pentru a se alinia  cu celelalte state membre în modul în care putem să eliminăm redundanțele dintre acestea și să grăbim accesul la inovație. Binenînțeles, accelerând discuțiile de la nivelul Consiliului  Uniunii Europene.
  • Am trăit în aceste perioadă, în care  pandemia ne-a acaparat, am trecut cu toții prin multe transformări de care trebuie să ținem seama. Pandemia a demonstrat că finanțarea corectă a domeniului sănătății și mai ales accesul la inovație ar trebui să fie o prioritate.
  • Vaccinarea împotriva covid este o realizare știinifică incredibilă, de parteneriat între guverne, companii, universități, instituții și specialiști. Dacă ne uităm la alte state europene, este foarte clar că rolul industriei farmaceutice de partener, de contributor strategic este pe deplin recunoscut.
  • Vedem un dialog continuu la nivelul Comisiei Europene cu industria pe teme majore precum progamele de reziliență, planul european de cancer, strategia farmaceutică europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre, respectiv și în România.
  • Țara noastră ar trebui să fie parte a acestui forum european, cu atât mai mult cu cât știm că, potrivit raportului Comisiei, ne aflăm pe un loc fruntaș, din păcate, locul patru în UE în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile, respectiv locul 1 la moratlitatea din cauze tratabile.
  • Accesul la medicamente și inovația salvează vieți, dar trebuie să ajungă la timp la pacienți. S-au făcut eforturi, de care suntem conștienți: 70 de noi terapii au devenit disponibile pacienților din România anul trecut, anul acesta doar 5… Mai sunt mulți pași de făcut.
  • Un parteneriat strategic înseamnă și soluții de tratament și prevenție, care să rescrie șansa  la viață și la tratament. Sunt necesare câteva măsuri:  acces predictibil și regulat la inovația salvatoare de vieți și, de exemplu, pacienții să știe de câte ori se deschide listra de medicamente compensate. Doar voința politică poate să facă acest lucru posibil, căci, în acest moment termenele sunt destul de vagi. Aceste termene să fie clare, transparente și vizibile pentru toată lumea.
  • Ar fi important să consolidăm parteneriatul pe tot traseul pacientului. Sunt nenumărate metode de prevenție, de diagnosticare precoce. Este important să măsurăm rezulatatele pentru pacienți și sistem și, bineînțeles, pacienții să aibă acces la servicii și dincolo de tratamente.
  • Cel mai bun exemplu este planul național de cancer. Ne bucurăm că este pe agenda legiuitorului și sperăm ca până la sfârșitul anului să  fie prezentat publicului larg.
  • Este necesară stimularea investițiilor industriei farmaceutice, în cercetare și dezvoltare, inclusiv în studiile clinice. Este important să atragem industria locală, dar acesta poate să însemne și parteneri internaționali strategici, car vin și dezvoltă aici investiții.
  • Este nevoie de un cadru legislativ stabil și predictibil și de măsuri de stimulare fiscală pentru a atrage investitorii.
  • Criza este un punct de inflexiune pentru sistemele de sănătate și mai ales pentru sistemul românesc de sănătate.
  • Fără un parteneriat strategic, fără prioritizarea sănătății, fără un dialog constant între toți actorii de la masa decizională,  acest lucru nu va fi posibil.
  • Avem exemplul Franței, care a înființat un consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de Ministerul Snătății și  de Ministerul Finanțelor și de alți participanți.
  • Nu ne rămâne decât să ne facem timp și să ne întâlnim mai des în cadru formal, pentru ca ca ideile bune să fie puse în practică.

Mirela Iordan (Pfizer Romania): Este necesară o reorientare a fondurilor în zona de prevenție, sperăm să se deblocheze studiile clinice

Mirela Iordan, Director General al Pfizer Romania, își exprimă convingerea că pandemia a arătat cât de importantă este medicina de prevenție, din acest motiv considerând necesară o reorientare a fondurilor în această zonă și spre medicina primară, medicul de familie și medicul pediatru.

Mirela Iordan a evocat și o problemă mai veche a industriei: ”Sperăm din tot sufletul să se deblocheze studiile clinice, fiindcă știm că în ultimii ani am avut foarte mult de suferit și mulți pacienți nu au putut fi înrolați în studii clinice, avem peste 150 de zile întârzieri, multe studii s-au închis și nu au putut fi înrolați pacienți din România, inclusiv în programe de imunziare.”

Principalele declarații făcute la conferință:

  • Ca și companie privată, am avut mereu pacientul în centrul activității noastre și am încercat să investim și să facem tratamentul cât mai accesibil pacientului.
  • Din momentul în care un medicament este aprobat și până când este accesat în sistemul compensat (parțial, cu coplată sau integral plătit), acest drum a fost pavat cu bariere.
  • Multe dintre bariere au fost eliminate și avem un timp de aducere pe piață mult mai rapid decât în urmă cu trei ani, de exemplu. Numai anul trecut, au fost introduse 70 de molecule noi în diferite terapii, inclusiv din oncologie, patologii de boli rare și chiar o terapie genică.
  • Terapia genică este un progres extraordinar pe care România l-a înregistrat mult înaintea altor state.
  • Acestea ne arată că în România și rolul pe care noi îl jucăm în a aduce medicația mai aproape de pacient este fezabil.
  • Mă situez întotdeauna în zona unui optimism realist. Întotdeauna facem studii de fezabilitate ca să vedem ce se poate, ce argumente se pot aduce, pentru a fi un catalizator în ceea ce privește accesul la inovație.
  • În ceea ce privește inovația pentru noi, eram familiarizați cu inovația în domeniul farmaceutic clasic. Acum terapia genică și alte terapii inovative nu mai presupun conceptele clasice de fabrici, d eoperatori manuali care să facă ambalare primară și secundară. Am avut trei colaborări în România, trei investiții în două companii americane, în ceea ce privește transferul de tehnologie în România.
  • În viitor, vorbim d e o altă abordare și Pfizer se situează în continuare în zona de cercetare și transfer de cunoștințe, de sprijin al cunoștințelor medicale pentru comunitatea medicală.
  • Sperăm din tot sufletul să se deblocheze studiile clinice, fiindcă știm că în ultimii ani am avut foarte mult de suferit și mulți pacienți nu au putut fi înrolați în studii clinice, avem peste 150 de zile întârzieri, multe studii s-au închis și nu au putut fi înrolați pacienți din România, inclusiv în programe de imunziare.
  • Vorbind de prevenție, am văzut ce importanță are aceasta, și asta este principala lecție a pandemiei, cân vorbim despre capitalul economic și siguranța națională.
  • Costurile pe care un sistem de sănătate le are în medie cu un cetățean, din momentul în care acesta se naște și până la sfârțitul zielelor sale, costul este de 4.000 de euro. Pe toată durata de viață a pacientului.
  • Pentru noi, în ultimii ani a fost o prioritate să stopăm transmiterea unor boli, cum este rujeola, pentru că puneam în pericol și alte state, dar problemele de planificare a vaccinării, întârzierele de livrări din cauza diferitelor bariere pe care le întâmpinăm, au făcut ca imunizarea în România să nu fie o prioritate și rata de imunizare să scadă, să avem patologii eradicate în alte țări.
  • În momentul de față, cred că s-a creat această colaborarea și o înțelegere a importanței prevenției, în general. Vaccinarea este un instrument în prevenția anumitor boli, dar preveția înseamnă foaret multe lcururi pe care le putem face cu costuri minime.
  • De aceea, când vorbim despre eficientizarea sistemului de sănătate trebuie să ne uităm la țările care au ridicat ratele de imunizare peste 90% și au redus semnificativ mortalitatea și zilele de spitalizare.
  • Noi am făcut demersuri și am prezentat diferite modele pentru protecția pacienților cu comorbidități, a pacienților vulnerabile, de peste 65 de ani, care în momentul de față ar putea beneficia de prevenție și de vaccinări în diferite boli infecțioase, însă nu există un acdru de acces care să permită protecția prin administrarea unei singure doze de vaccin, de exemplu, la aceste categorii.
  • Oncologia – s-a vorbit foarte mult despre pacientul oncologic și acesta a devenit o prioritate și pentru România, din momentul în care Uniunea Europeană a alnsat acest target de a face un paln de control al cancerului.
  • Cancerul nu mai este o patologie care să ne sperie – avem supraviețuitori și pacienți care se pot întoarce la o viață normală.
  • Trebuie să prevenim cancerul, să facem screening în faze incipiente, astfel încât pacientul să aibă o viață cât mai normală și cât mai lungă.
  • Și zilele de spitalizare, modul de administrare diferit față de chimioterapie clasică face ca imunooncologia să degreveze sistemul de sănătate.
  • Sunt zone pe care le putem eficientiza lucrând împreună.
  • Finanțarea este și în mediul privat o problemă extrem de importantă și mereu ne gândim cum putem realoca resursele astfel încât să țintim nevoia cea mai mare a societății, a pieței, a clientului.
  • Putem să ne uităm la Fondul Național de Asigurări de Sănătate, care are o contribuție din partea fiecărui asigurat, de 10%, și mai există neoficial un 20,5% costuri pe care le acoperă pacientul (out of pocket). Aceste costuri, aproape jumătate (13%) se duc pe medicamente.
  • Pentru un pensionar, costurile acestea însemană peste jumătate din pensie.
  • Trebuie să ne gândim la o prioritizare. Așa cum în ultimul timp s-au făcut eforturi penrtu pacientul acre nu se poate deplasa, pentru pacientul cu venituri mici (în jur de 1.200 de lei), pentru care medicul de familie poate să facă mai mult.
  • Prin PNRR va fi necesară o reorientare a fondurilor în zona de prevenție și spre medicina primară, medicul de familie și medicul pediatru, să evităm internările.

Gindrovel Dumitra, Societatea Naţională de Medicină a Familiei: Avem o lipsă de echitate a serviciilor medicale, în rural e tragedie

Gindrovel Dumitra, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, vorbește de lipsa de echitate a serviciilor medicale

”Echitatea serviciilor medicale înseamnă să acorzi fiecărui pacient cât are nevoie pentru a obţine acelaşi obiectiv. Dacă un pacient din Bucureşti identifică foarte uşor suficiente resurse medicale la care să apeleze, în mediul rural este o tragedie. (…) De prea mult timp, guvernele şi guvernările anterioare s-au uitat prea puţin la medicina de familie, iar rezultatele vor fi culese în perioada următoare. Să sperăm că ne vom trezi în ultimul ceas”, este semnalul de alarmă tras de Gindrovel Dumitra

Principalele declarații făcute la conferință:

  • Asistenţa medicală primară este formată într-adevăr din medicina de familie, dar şi din alte elemente, foarte multe alte sectoare precum asistenţa medicală comunitară. Cred că va trebui să avem o discuţie şi cu doamna ministru pentru că din punctul meu de vedere nu este în regulă să disociem asistenţa medicală comunitară de asistenţa medicală primară deoarece asistenţii medicali comunitari participă la efortul comun pe care îl realizăm în asistenţa medicală primară. Medicul de familie nu este nimic altceva decât un manager de caz de îngrijiri în asistenţa medicală primară şi nu numai. E o problemă  foarte mare pe care o avem la nivel de concep.
  • Componenta de exemplu şcolară, componenta de îngrijire la domiciliu, componenta comunitară, acele îngrijiri sociale, această relaţie care ar trebui să existe între sistemul medical şi sistemul social cel puţin la nivelul de asistenţă medicală primară trebuie redesenate astfel încât să putem participa fiecare ca un membru al echipei.
  • Uneori vedem că pacientul apreciază un medic bun, o clinică bună. Este în general acea clinică în care se vorbeşte bine, în care se comunică eficient, iar această componentă de comunicare în relaţia dintre stat şi asigurat va fi un element pe care va trebui să-l redesenăm încă o dată, relaţia dintre asigura şi asigurator este o relaţie care trebuie obligatoriu asumată de stat român. În acest moment, această relaţie trece prin spital, prin cabinetul medicului de familie, prin cabinetul medicului din ambulatoriu care acordă anumite drepturi pe care le are pacientul. Acest lucru nu este normal. Noi trebuie să acordăm servicii medicale şi nu să facem treaba asiguratorului. Relaţia pe care o are pacientul cu asiguratorul trebuie să fie o relaţie unilaterală, iar noi să participăm ca într-un triunghi, nu ca într-o linie dreaptă.
  • Vreau să trag un semnal mare de alarmă. Echitatea serviciilor medicale înseamnă să acorzi fiecărui pacient cât are nevoie pentru a obţine acelaşi obiectiv. Dacă un pacient din Bucureşti identifică foarte uşor suficiente resurse medicale la care să apeleze, în mediul rural este o tragedie. Conform datelor pe care le avem la Colegiul Medicilor, în acest moment 25% dintre medicii de familie care sunt înregistraţi la noi se află în grupa de vârstă 60-65 de ani. Peste 5 ani, un sfert dintre medicii de familie din România vor avea vârsta la care vor putea să iasă la pensie. Doar 3,5% dintre colegi au între 30 şi 35 de ani, spre deosebire de 14% cât avem în acest total medici din numărul total. Este posibil ca să nu mai avem cu cine dacă nu luăm măsuri cât se poate de rapide să facem această specialitate atractivă, să creştem numărul de locuri, să creăm aceleaşi condiţii prin care autorităţile să creeze acele stimulente aşa încât un medic să îşi dorească să facă pionierat în mediul rural.
  • O să avem o problemă de echitate a serviciilor medicale. E foarte posibil ca în cinci ani mulţi dintre colegii mei care se află în prezent în rural să-şi dorească să iasă la pensie, să nu mai rămână în sistem.
  • De prea mult timp, guvernele şi guvernările anterioare s-au uitat prea puţin la medicina de familie, iar rezultatele vor fi culese în perioada următoare. Să sperăm că ne vom trezi în ultimul ceas.

Raul Pătrașcu, manager al Spitalului Județean Timișoara: E greu de profesionalizat managementul, pentru că spitalele au dublă subordonare

Managerul Spitalului Județean Timișoara, Raul Pătrașcu, atrage atenția asupra nevoii de reformă comprehensivă a sistemului de Sănătate, de la gestionarea resursei umane până la modernizarea normativului muncii cu pacientul.

El este însă optimist că sistemul se poate transforma, relativ rapid, din temelii. ”Cred că atingem masa critică de oameni care doresc o schimbare profundă în sistemul de sănătate. Cred că putem face lucruri bine pentru că există suport la toate nivelurile”, spune Raul Pătrașcu.

Principalele declarații făcute la conferință:

  • S-a vorbit foarte mult de schimbări la nivel structural și pe domenii. Da, fără o reformă comprehensivă, care ia în calcul toate palierele- resurse umane, finanțate, management, axarea pe prevenție –  vom avea probleme.
  • În statele moderne, mare parte a finanțării merge pe prevenție, în România, fianțarea sistemului de sănătate per capita este la coada clasamentului UE.
  • Sistemul sanitar, așa cum e el – vechi, șubred, păcătuit de corupție – a arătat că poate face față unei crize. Orice reformă, pe lângă partea extraspitalicească, trebuie să ia în calcul problemele de la firul ierbii.
  • Problema resurselor umane nu poate fi rezolvată ușor. Noi pierdem rezidenți în continuare și niciodată nu a fost vorba de bani, de salarii. Rezidenții pleacă după ce trag foarte tare ani de zile se trezesc în situația că sunt șomeri, nu au oportunitatea de a prinde loc în spitale. Acesta este motivul principal pentru care pleacă. Nu toți se pot angaja în centre universitare, dar cu stimultente pot fi angajați în mediul rural. Asta ar implica un pachet destul de ușor de suportat, care să ofere o locație gratiuită și un stimulent financiar unic pentru angajarea în rural.
  • Rezidenții se vor găsi, fără planificare a resursei umane, în situația în care dacă nu au pile rămân în afara sisemului. Mulți fac o a doua specializare doar pentru a avea un loc de muncă.
  • Pe perioada pandemiei am văzut cât de vechi este normativul pentru munca cu pacienții. De exemplu, noi avem în spital asistente care au acumulat sute de zile libere în perioada pandemiei, nu știu cum le vom putea acorda vreodată…
  • Unitățile sanitare sunt împărțite, se complică și mai mult problema. Pentru orice modificare legată de organigramă ai nevoie de aprobări, astea vin în câteva luni din cauza birocrației. Asta duce la disfuncții.
  • Vorbim de profesionalizarea managementului- e greu să profesionalizezi pentru că spitalele sunt sub autorități diferite. Concursurile se fac altfel pentru că autoritățile locale pot modifica ordinele de ministru. Și așa găsim manager numit politic, și manager specialist. Iar reforma trebuie să meargă până la nivel de Consilii de administrație, altfel putem vorbi la infinit despre profesionalizare fără să ajungem acolo.
  • E excepțional să venim cu programe de profesionalizare pentru manageri, dar asta să nu fie doar pentru adeverința care să permită accesul la concursuri de manageri. Aceste concursuri trebuie organizate loial.
  • Concluzia e clară: dacă se vrea, se poate. Cred că atingem masa critică de oameni care doresc o schimbare profundă în sistemul de sănătate. Cred că putem face lucruri bine pentru că există suport la toate nivelurile.

***

Evenimentul a fost transmis live AICI-LINK. 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.5.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Grupul de atac USS Carl Vinson pleacă în misiune cu noile avioane ”invizibile” F-35C

Razvan Diaconu

Publicația americană Stars and Stripe anunță că portavionul USS Carl Vinson și grupul său de atac au pornit în misiune luni, din San Diego, marcând… Mai mult

Europa

UE trimite avioane și pompieri să ajute Italia, Grecia, Albania şi Macedonia de Nord în lupta cu incendiile

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunţat miercuri că va trimite avioane, elicoptere şi pompieri către Italia, Grecia, Albania şi Macedonia de Nord pentru a sprijini aceste ţări… Mai mult

Europa

Israel acuză doi comandanți ai Gardienilor Revoluţiei din Iran ca responsabili pentru atacul asupra petrolierului Mercer Street

Iulian Soare

Şeful comandamentului de drone al Gardienilor Revoluţiei din Iran şi comandantul forţelor aeriene se află în spatele atacului efectuat pe 29 iulie asupra petrolierului Mercer… Mai mult

Stiri

Creșterea cifrei de afaceri din comerț, stabilizată la +13% față de anul anterior

Marin Pana

Cifra de afaceri din comerț cumulată de la începutul anului în curs pare a se fi stabilizat la circa +13% față de aceeași perioadă din… Mai mult

Stiri

Document / Manipulări genetice la Institutul de Virusologie din Wuhan sub standarde de securitate aplicabile cabinetelor dentare – raport în Congresul SUA

Iulian Soare

Reprezentanții republicani în Comitetul pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților au dat publicității, luni, un nou raport privind originea coronavirus din care reiese că acesta… Mai mult

Europa

România și Marea Britanie, demers comun la ONU – scrisoare de condamnare a atacului asupra vasului Mercer Street

Razvan Diaconu

Reprezentanţii permanenţi ai Marii Britanii și ai României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, împreună cu reprezentantul permanent al Liberiei, statul de pavilion al navei “Mercer… Mai mult

Europa

Companiile de social media au avut venituri de peste 31 mld. dolari în T2 / 2021, peste așteptări – analiză XTB

Vladimir Ionescu

Principalele companii de social media au înregistrat venituri de peste 31 de miliarde de dolari în Trimestrul 2 din 2021, peste așteptările analiștilor. Totuși, majoritatea… Mai mult