Parlamentul de la Atena se reuneşte joi în sesiune extraordinară pentru a ratifica documentele noului plan de salvare naţională, dar este încă neclar dacă acordul se bucură de sprijinul vital al Germaniei.
Un răspuns la această dilemă va veni vineri, când este programată la Bruxelles reuniunea Eurogroup, în care miniştrii de finanţe ai Zonei Euro sunt chemaţi să dea aprobarea finală pentru bailoutul Greciei.
În ciuda rebeliunii izbucnite în interiorul Syriza, partidul de stânga al premierului Alexis Tsipras, documentul de 400 de pagini va fi aprobat de Parlament cu ajutorul partidlor de opoziţie. Lucrările Parlmentului de la Atana sunt aşteptate să dureze toată noaptea de joi spre vineri.
După aflarea rezultatului, termenii înţelegerii care se întinde pe durata a 3 ani, perioadă în care Grecia va primi 85 miliarde de euro, trebuie aprobaţi de miniştrii de Finanţe ai statelor din Zona Euro, dar şi de câteva dintre parlamentele acestor state.
Acest proces, care în esenţă va consfinţi transferul de autoritate în materie de politici sociale şi economice către creditorii Greciei, ar trebui finalizat până pe data de 20 august, când Grecia are de rambursat o rată de 3,2 miliarde euro către BCE.
Germania ezită
Premierul Alexis Tsipras a afirmat joi, citat de publicaţia britanică The Guardian, că este „încrezător în faptul că vom încheia cu succes aceste negocieri şi că noile împrumuturi vor pune capăt incetitudinii economice”.
Germania însă nu a anunţat explicit că susţine termenii noului acord, care includ şi transferul imediat a 10 miliarde de euro pentru redresarea sistemului bancar grecesc, semnalând în mod repetat că nu este o decizie care poate fi luată în grabă.
Ministrul german de Finanţe a declarat miercuri că are anumite „îndoieli” legate de viabilitatea planului de salvare, sugerând că Berlinul ar accepta mai degrabă acordarea unui credit-punte, pentru a da posibilitatea Greciei să facă plata către BCE, decât să ratifice un al treilea bailout în ultimii cinci ani al statului elen.
Documente ale guvernului german consultate de The Guardian relevă câteva obiecţii majore la adresa planului convenit de Grecia cu creditorii săi- e vorba de îndoieli la adresa eficienţei noilor măsuri de creditare, de poziţia rezervată a FMI referitor la acest acord şi de întârzierile înregistrate în calendarul de privatizare asumat de Grecia.
Noul acord, care conţine 57 de măsuri specifice, cuprinse în 40 de acte normative ce trebuie votate de Parlamentul grec, pune bazele unei reforme radicale a economiei Greciei şi a sistemelor de Sănătate, Muncă, Pensii şi Fiscal.
Syriza în pag de sciziune din cauza condiţiilor „draconice”
Condţia esenţială este ca termenii acordului să fie supravegheaţi constant de FMI, CE şi BCE, care vor face trimestrial revizii.
Prima revizie este deja planificată în octombrie 2015, moment până la care Grecia trebuie să aibă finalizat proiectul de buget pe 2016, o rectificare bugetară pe anul în curs şi o strategie fiscală pentru următorii 3 ani.
Cadrul acestei strategii fiscale este trasat de creditorii internaţionali: deficitul bugetar nu trebuie să depăşească 2,3% din PIB în 2015 şi 1,3% din PIB în 2016. Pentru 2017, deficitul trebuie să coboare sub 1,3% din PIB, fără un plafon anume stabilit.
Acceptarea condiţiilor impuse de creditori de către premierul Tsipras a provocat revoltă în interiorul Syriza, partid care a câştigat alegerile generale din ianuarie cu un mesaj anti-austeritate.
Presa greacă citează surse din partidul de guvernământ care dau ca sigură scindarea formaţiunii şi crearea unui nou partid construit pe baza platformei radicale.
The Guardian scrie că rebeliunea pare mai amplă decît estima Alexis Tsipras, acesta fiind foarte posibil să fie nevoit să ceară alegeri anticipate, probabil în septembrie.
