Parlamentul European constată cu regret că Rusia nu a restituit integral României tezaurul său național, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor și cutumelor internaționale.
Într-o rezoluție adoptată joi, eurodeputații subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național al României, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia.
Acesta este un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu și reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească, adaugă eurodeputații.
Restituirea patrimoniului național român, introdusă pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia
Parlamentul salută eforturile substanțiale ale UE de a proteja patrimoniul național, cultural și istoric prin punerea în aplicare a legislației și a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale și de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile țărilor Uniunii, precum și eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale.
Deputații solicită Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.
Ce conținea Tezaurul național
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național pentru a fi protejat în cazul ocupației teritoriului național.
Tezaurul cuprindea în total 91,5 tone de aur fin, care făceau parte din rezerva Băncii Naționale a României, colecții regale de bijuterii și monede rare, precum și bunuri de importanță culturală și istorică neprețuite, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice prețioase, picturi de patrimoniu, cărți rare și colecții ale multor instituții publice și private.
După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi.
BNR a susținut inițiativa de prezentare în PE a situației tezaurului
În ziua în care Parlamentul European a adoptat rezoluția, Politico publică un material realizat de BNR intitulat ”Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României care a fost trimis la Moscova”.
Rezerva de aur a Băncii Naționale a României, cântărind 91,5 tone de aur fin (în monede și lingouri), bijuteriile Reginei Maria și importante valori istorice și culturale au fost expediate în Rusia în două etape, în decembrie 1916 și în august 1917.
Reprezentanți ai guvernelor român și rus au semnat protocoale prin care se precizează clar că aurul aparținea Băncii Naționale a României, că era expediat la Moscova pentru păstrare și se afla sub garanția Guvernului Imperial Rus în ceea ce privește securitatea transportului, depozitării și se va întoarce în România.
După ce transportul a ajuns la Moscova, reprezentanții Băncii Naționale a României și ai Băncii de Stat a Rusiei (filiala din Moscova) au făcut un inventar complet al aurului, care a fost semnat și ștampilat de ambele părți.
Când bolșevicii au preluat puterea în octombrie 1917, reprezentantul diplomatic al României a fost arestat iar tezaurul Băncii Naționale a României și bunurile de valoare culturale și istorice ale României care fuseseră transferate la Moscova au fost confiscate.
Cu acea ocazie, Vladimir Ilici Lenin a afirmat că „fondul de aur al României deținut la Moscova este intangibil pentru oligarhia română” și că și-a asumat „întreaga responsabilitate pentru conservarea fondului și returnarea acestuia poporului român”.
Conștient de faptul că problema rezervei sale de aur confiscate de ruși nu este cunoscută la nivel internațional, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis să susțină inițiativa de aduce situația în prim-plan la Parlamentul European.
***
