BNR se va implica activ în lobby-ul internațional pentru prezentarea problemei Tezaurului românesc de la Moscova și va sprijini demersurile europarlamentarului Eugen Tomac în această chestiune – a anunțat marți guvernatorul Mugur Isărescu.
„Proiectele noastre de viitor pornesc de la constatarea că în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută” – a explicat guvernatorul.
”Avem drept de creanță deplin valabil istoric și juridic”
„În acest an ne-am propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internaţional, că România are un drept de creanţă deplin valabil din punct de vedere istoric şi juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917”, a afirmat Isărescu.
”În circuitul public din străinătate atât cel ştiinţific, cât şi cel al literaturii de popularizare, nu există lucrări în limbi de circulaţie internaţională dedicate acestei teme, iar istoricii şi specialiştii în ştiinţe juridice români nu au abordat, în străinătate, această problematică. Ca un prim pas, intenţionăm să sprijinim demersurile remarcabile ale domnului europarlamentar Eugen Tomac, în direcţia informării membrilor Parlamentului European şi a internaţionalizării problematicii Tezaurului. Domnul Eugen Tomac, istoric, jurnalist şi politician, un om devotat proiectelor sale, a fost de două ori deputat în Parlamentul României şi din 2019 este deputat în Parlamentul European.
Totodată, ne propunem să contribuim la reuşita evenimentelor care se vor organiza în viitorul apropiat în cadrul Parlamentului European atât cu experienţa specialiştilor noştri, cât şi cu lucrările în limba engleză, prezentate şi dezbătute la BNR”, a anunţat guvernatorul BNR la Simpozionul cu tema „Tezaurul României evacuat la Moscova – un drept de creanţă mai vechi de un secol”.
El a amintit că anul acesta, în luna decembrie, se împlinesc 107 ani de la evacuarea la Moscova a Tezaurului României şi că, începând din anul 1991, BNR a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă şi externă a problematicii Tezaurului trimis la Moscova şi apoi sechestrat de URSS.
Mugur Isărescu a precizat că autorităţile române nu sunt la primele acţiuni pe această linie.
„Cu ocazia aderării Rusiei la Consiliul Europei, în anul 1995, România, alături de alte state foste comuniste, au prezentat propuneri pentru restituirea bunurilor confiscate de Uniunea Sovietică. Atunci, Comisia pentru Afaceri Juridice şi Drepturile Omului a Consiliului a apreciat că aceste probleme trebuie rezolvate între statele membre interesate. Rusia nu a acceptat această discuţie, nici măcar la nivel de experţi, sub pretextul că la Moscova se discută proiectul unei legi de restituiri de bunuri materiale aparţinând altor state, care în condiţiile războiului au fost depozitate în URSS. Dar, ulterior, proiectul de lege invocat de experţii ruşi a fost respins de Duma de Stat”, a relatat Mugur Isărescu.
Concluzia a fost că, în primul rând, a devenit evidentă necesitatea de a informa corect opinia publică internaţională, pe bază de documente incontestabile, iar acest lucru a însemnat informarea istoricilor, oamenilor de ştiinţă din domeniile cercetării, oamenilor politici, diplomaţilor şi, nu în ultimul rând, a decidenţilor europeni.
„Ca urmare, principala noastră preocupare a fost să facem cunoscute documentele pe care le deţinem, referitoare la această problemă. Mă refer la documentele originale, reunite în dosarul special, care se păstrează în seiful Guvernatorului BNR, încă din anul 1922. Dosarul a fost predat din mână în mână, de la un guvernator la altul, ca o dovadă a hotărârii BNR de a recupera bunurile ce îi aparţin. Sunt 166 de documente oficiale, elaborate de Guvernul român, Guvernul rus, Banca Naţională şi de reprezentanţii diplomatici străini implicaţi în evenimente. Pentru ca aceste documente să fie accesibile şi corect înţelese, le-am prezentat atât în ediţii de documente şi studii, cât şi la sesiunile de comunicări şi în expoziţiile organizate an de an. De fiecare dată, am reconstituit cadrul istoric în care au avut loc evenimentele, respectând adevărul istoric, percepţia obiectivă a faptelor şi spiritul critic, însoţit de echilibru în interpretarea informaţiilor”, a explicat guvernatorul BNR.
Comisia româno-rusă…
De asemenea, a fost acordată o mare atenţie activităţii Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Băncii Naţionale a României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, înfiinţată în baza Declaraţiei comune a miniştrilor de externe român şi rus din 4 iulie 2003. Până în prezent au avut loc cinci întâlniri ale acestei Comisii, ultima în anul 2019. Câteva repere în acest domeniu:
„BNR a susţinut constant activitatea comisiei, afirmându-se ca unul dintre membrii săi cei mai activi. Una dintre sesiuni, cea din anul 2016, a fost găzduită de către instituţia noastră la Sinaia. În cursul celor cinci întâlniri, domnul consilier Cristian Păunescu, reprezentantul nostru în acest for, a pus la dispoziţia membrilor Comisiei documentele referitoare la trimiterea tezaurului BNR la Moscova: acordurile încheiate cu acest prilej, procesele-verbale şi anexele acestora, care cuprind descrierea detaliată a valorilor BNR expediate în Rusia etc. Protocoalele încheiate la finalul acestor reuniuni au reţinut că „la nivelul Comisiei comune, este agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internaţional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv Tezaurul BNR)”, a subliniat Isărescu.
***
