Parlamentarul canadian Corneliu Chişu: În Parlamentul Canadei, absenteismul este combătut cu biciul

Primul român ajuns parlamentar în Canada, Corneliu Chişu, a acordat publicaţiei cursdeguvernare.ro un interviu în care vorbeşte despre sistemul politic canadian, în oglindă cu cel din România: lobby, donaţii la partid, interese, chiulul parlamentarilor.

Originar din Satu Mare, Chişu (62 de ani) a plecat în urmă cu 35 de ani din România, dar vorbeşte o limbă română mai corectă decât a multor politicieni de la noi. Potrivit CV-ului său, mai vorbeşte fluent maghiara, engleza, italiana şi, la nivel de lucru, franceza, germana şi rusa. Absolvent al Politehnicii bucureştene, românul este inginer şi maior în rezervă al Armatei Canadiene. În mai 2011 a fost ales membru al Camerei Comunelor, din partea Partidului Conservator, aflat la guvernare.
cursdeguvernare.ro: Domnule deputat Chişu, parlamentarii canadieni absentează de la lucrările Legislativului?

 Corneliu Chişu: În Parlamentul Canadei există un ”whip”, adică bici. În sistemul anglo-saxon, există unul care este membru al Guvernului, este domnul O’Connor, la ora asta, este un fost general, care are sarcina să fie whip. Oficiul acesta al whip-ului se uită la prezenţă. Suntem ca la şcoală, se uită acolo şi spune ”Da, este bine” şi merge mai departe. Întotdeauna este cvorum. Când este un vot, atunci toată lumea trebuie să fie prezentă. Trebuie să ai motive foarte bine determinate să spui că lipseşti. Este ca la şcoală. Dacă te prinde whip-ul, nu eşti în graţiile lui. Poţi să ai anumite sancţiuni. Nu poţi să păţeşti prea multe, dar nu o să fii promovat ca parlamentary-assistant, să fii şeful unei comisii parlamentare, să fii ministru. Toate aceste lucruri ajung la urechile primului-ministru. Sunt şi cazuri de absenteism, dar destul de rare.

cursdeguvernare.ro: O formă de a bloca activitatea parlamentară este retragerea de la vot, în România. Anumite partide, grupuri parlamentare se retrag de la vot, pentru a nu se forma cvorumul. Care sunt măsurile pe care Parlamentul Canadei le ia în aceste cazuri?

Corneliu Chişu: În Parlamentul Canadei, pentru cvorum trebuie să fie 25 de parlamentari prezenţi pentru o dezbatere, dar la vot nu este necesar un cvorum. La vot, majoritatea care se prezintă câştigă. Dacă nu te prezinţi la vot, nu te prezinţi. Ce este mai important este că atunci când există o şedinţă importantă. Chiar dacă avem o majoritate, opoziţia poate să facă intervenţii şi ultima şedinţă a Parlamentului a început joi, 23 iunie şi s-a terminat după 58 de ore continuu. Deci, şi noaptea, totul se continuă. Iar în momentul în care Opoziţia nu mai ia cuvântul sau nu intră în dezbatere, atunci cade moţiunea şi există un vot şi atunci toată lumea trebuie să fie prezentă la vot în 30 de minute.

cursdeguvernare.ro: Ce prevalează, interesul de partid, sau libera conştiinţă a parlamentarului?

Corneliu Chişu: Interesul de partid este mai important, pentru că, dacă eşti ales pe platforma unui partid, eşti loial partidului. Nu există la noi schimbări prea dese. Probabil o dată se întâmplă ca un parlamentar să treacă la un alt partid, dar nu există aşa ceva la noi. Nu există migraţie, decât foarte rar. Şi e clar, în momentul în care un parlamentar migrează de la un partid la altul, în următoarea legislatură nu mai este ales. În Canada, sistemul parlamentar este cel britanic.

 cursdeguvernare.ro: Ce se întâmplă dacă un parlamentar votează altfel decât partidul lui, e sancţionat?

Corneliu Chişu: Poate fi exclus din partid. Poate să stea ca independent în Camera Deputaţilor, dar nu este membru al partidului.

cursdeguvernare.ro: Vizavi de autorităţile locale, care este relaţia parlamentarului cu acestea?

 Corneliu Chişu: În Canada există 3 nivele de guvernământ: sistemul municipal, provincial şi federal. La nivelul municipal, municipiul se ocupă de drumuri, de colectarea gunoiului, de zonarea unde se construieşte o casă sau o zonă industrială. La nivelul provincial, provincia se ocupă de educaţie, de exemplu. Iar la nivel federal sunt apărarea şi relaţiile externe, de exemplu. În anumite zone, există o suprapunere de responsabilităţi între guvernul provincial şi guvernul federal, dar sunt bine delimitate.

 cursdeguvernare.ro: Dumneavoastră, în colegiul dumneavoastră, Pickering, aveţi o relaţie aparte cu primarul de acolo?

 Corneliu Chişu: Am relaţii foarte bune cu primarul şi cu reprezentantul provincial. Deocamdată, (reprezentantul provincial – n.r.) este din Partidul Liberal, dar sunt alegeri municipale pe 6 octombrie. Alegerile municipale au fost anul trecut în noiembrie.

cursdeguvernare.ro: La noi, în România, un primar dintr-un oraş mare, de pildă, îşi sprijină în alegeri candidaţii din alegerile parlamentare în colegiile din oraşul respectiv şi există o relaţie de inter-dependenţă permanentă.

Corneliu Chişu: Ştiu, această relaţie există şi la noi, dar mult mai atenuat. Într-o campanie electorală ai nevoie de voluntari. Sigur că şi partidul respectiv poate să aibă un interes şi atunci trimite voluntari, dar nu este o chestiune dominantă. La nivel federal, de exemplu, contribuţiile, donaţiile pentru partid sunt limitate. Deci, la nivel federal unde am candidat eu, fiecare persoană avea dreptul să facă o donaţie de maximum 1.100 de dolari. Dacă mie îmi place un candidat din Alberta şi îi dau 200 de dolari nu mia pot să facă altă donaţie decât până la 900 de dolari pentru un alt candidat. La nivel federal, companiile nu pot să facă donaţii. Este foarte important pentru noi. Cu cât reuşeşti să strângi mai mulţi bani, ai mai mulţi membri de partid, cu atât ai posibilităţi să poţi cheltui mai mult în campanii electorale. Dar şi în campanie electorală la nivel federal, ai o limită, în circumscripţia electorală nu poţi să cheltuieşti mai mult de 88.000 de dolari. Nu poţi să cheltuieşti milioane ca în SUA, ca să fii ales în Senat.

”Relaţia lobby-politician este foarte strictă”

 cursdeguvernare.ro: Pentru că aţi adus vorba de companii, care este relaţia dintre politician şi lobby-ist?

Corneliu Chişu: Este o legislaţie foarte strictă. Există un lobbying act, care este foarte strict. Lobby-iştii trebuie să fie înregstrţi într-un registru al lobby-iştilor şi trebuie să comunice de fiecare dată dacă au vorbit cu un parlamentar.
cursdeguvernare.ro: Oamenii politici, parlamentarii, cât de datori se simt faţă de cei care donează?

Corneliu Chişu: Cât de dator poţi fi unei persoane care donează 1.100 de dolari? Dar interesul tău este să ai cât mai multe donaţii. Nu există favorizări sau corupţie. Trebuie să fii foarte atent cum te comporţi în viaţa publică.

cursdeguvernare.ro: Dumneavoastră vi s-a cerut de către un donator sau o companie să treceţi o anumită lege sau să introduceţi amendamente?

Corneliu Chişu: Deocamdată nu. Dar pot să discute cu tine şi să îţi spună care este situaţia, ca să te convingă, dar nu în sensul în care să te convingă să votezi cum vor ei, în sensul unui trafic de influenţă.

cursdeguvernare.ro: Care este relaţia dintre alegător şi politician. În ce măsură alegătorul controlează activitatea deputatului?

Corneliu Chişu: Simplu, dacă tu nu-ţi faci datoria în circumscripţia electorală, a doua oară nu te mai alege. Dacă nu eşti prezent în circumscripţie, nu lucrezi cu comunitatea, oamenii nu te cunosc la faţă, nu faci nimic, nu mai eşti ales.

cursdeguvernare.ro: Cât de des sunteţi în colegiu?

Corneliu Chişu: În perioada aceasta, sesiunea parlamentară este în concediu, dar sunt în circumscripţia mea electorală, unde am un birou. Există activitate tot timpul, am 10 întâlniri pe zi, primesc persoane cu diferite probleme, le rezolvăm problemele respective. Am şi câţiva angajaţi care lucrează în circumscripţie. Tu trebuie să reprezinţi nu un partid, ci pe toţi membrii circumscripţiei, pentru că la tine vin persoane care nu au votat neapărat pentru tine, dar trebuie să le rezolvi problemele. În timpul sesiunii parlamentare, adică începând din 19 septembrie, în fiecare week-end suntem în circumscripţie şi participăm la activităţile unde comunitatea ne invită. Practic, nu ai concediu, vacanţă, nu ai nimic. Trebuie să lucrez. Dacă nu vrei să lucrezi, poţi să stai liniştit, dar nu o să mai fii ales, în mod sigur.

 cursdeguvernare.ro: Domnule deputat, care sunt aşteptările pe care le au alegătorii de la dumneavoastră.

Corneliu Chişu: Aşteptarea lor de la mine este crearea de locuri de muncă. Asta este important şi pentru partidul nostru, pentru că nu am ieşit din recesiune, iar economia noastră este foarte corelată cu economia SUA şi suntem foarte prudenţi în ceea ce se face, pentru a avea preocupări extravagante. Ne preocupăm de creare de locuri de muncă, de atragerea investiţiilor în circumscripţiile electorale şi în general, pentru a asigura persoanelor din circumscripţii un anumit nivel de trai. Partidul nostru este pentru reducerea taxelor, pentru încurajarea investiţiilor. Cu cât mai multe companii vin aici, cu atât se creează mai multe locuri de muncă. Şi atunci, lumea devine mulţumită, în sensul că are de lucru.

 cursdeguvernare.ro: În Canada deficienţele guvernării se răsfrâng asupra deputatului care reprezintă partidul de la guvernare?

Corneliu Chişu: Absolut. Tot partidul nostru lucrează ca un team. Dacă primul-ministru face un anunţ într-o zonă în circumscripţia mea electorală, eu sunt prezent. Există o cooperare permanentă între membrii partidului nostru în parlament. Deci, există o cooperare, există o informare reciprocă de ceea ce se întâmplă şi vorbim pe aceeaşi limbă. Nu facem declaraţii diverse, speculaţii care nu sunt bazate pe realitate.

cursdeguvernare.ro: În România, în campaniile electorale, se practică aşa-numita mită electorală. Alegătorii primesc mici cadouri, ieftine de la politicieni, pentru a-i vota. În Canada alegătorii pot fi cumpăraţi astfel?

 Corneliu Chişu: Nu există aşa ceva. Şi mai ales campania electorală, la noi, are o durată între 28 şi 35 de zile. Deci, înainte de campania electorală nu poţi să faci campanie electorală. Trebuie să te duci să găseşti alegători, să vorbeşti cu oameni care să te sprijine. Există o tradiţie privind donaţii pentru diverse cauze. Donaţiile creează bugetul tău pentru a susţine o campanie. Tu, personal, nu poţi să-ţi pui banii tăi, chiar dacă ai avea 1 milion de dolari, pentru că trebuie să justifici la Oficiul Electoral, unde ţi-ai cheltuit banii. Am luat benzină sau am luat cutare, trebuie să justific, nu există posibilitatea de a face manevre, mită. Eşti controlat tot timpul.

cursdeguvernare.ro: Domnule Chişu, dar poate funcţionează şi în Canada un altfel de mită electorală. Pot fi promisiuni foarte mari, promisiuni mai puţin realiste. Sunt îmbătaţi alegătorii cu astfel de promisiuni?

Corneliu Chişu: Nu poţi să faci astfel de promisiuni, pentru că ele sunt legate de o anumită legislaţie. Pot să promit că vreau să elimin o anumită lege, dar asta numai dacă devine o linie de partid şi avem majoritatea. Putem să eliminăm respectiva lege care este controversată şi nu e pe placul alegătorilor, dar nu poţi să faci o lege care să fie în contradicţie cu majoritatea guvernamentală. De exemplu, am avut greva Poştei Canadei şi atunci ne-am dus în Parlament şi am zis „Vă ordonăm să vă întoarceţi la lucru1” Dar asta a durat 58 de ore, până când Opoziţia, care era cu sindicatele a încercat să împiedice această legislaţie, dar nu avea nicio şansă. Aici avem lege foarte clară: dacă o grevă nu este în interesul public, Guvernul are puterea să ordone reluarea lucrului. În momentul în care poşta nu a funcţionat, dacă pensionarii sau persoanele cu dizabilităţi nu au putut să-şi primească pensiile, este o problemă, pentru că oamenii rămân fără bani.

”Suntem o ţară monarhică, dar nu avem baroni”

cursdeguvernare.ro: În cazul Partidului Conservator, care este relaţia dintre liderii de la nivel local, să zicem dintr-o anumită regiune – o organizaţie pe regiune- şi conducerea centarală?

Corneliu Chişu: Nu există. Suntem toţi membri ai Parlamentului, din circumscripţiile electorale, şi există un singur lider, primul-ministru Stephen Harper. Există interese regionale, provinciale, dar astea se rezolvă pe linie de partid. În fiecare săptămână avem o întrunire toţi, când Parlamentul este în sesiune şi se exprimă problemele care sunt în zonă şi se ţine cont de toate problemele care există în fiecare zonă a Canadei. Dar nu există influenţe regionale distructive. Adică, le rezolv pe linia întregului partid.

cursdeguvernare.ro: Dar Stephen Harper, de exemplu, ar putea ca autoritatea sa în partid să-i fie disputată, contrazisă, ameninţată de anumiţi liderii la nivel local?

Corneliu Chişu: Nu se obişnuieşte acest lucru la noi şi în mod sigur nu de către parlamentari. Automat, membrii de partid care îşi aleg liderul respectiv n-or să vină să spună că liderul nu e bun şi să-l bălăcărească în public. Nu ar fi în interesul tău, pentru că lucrăm ca o echipă. Nu avem nevoie de asemenea controverse. Chiar dacă există în background, controversele nu sunt vizibile.

cursdeguvernare.ro: În România există aşa-numiţii baroni locali, anumiţi lideri locali, preşedinţi de consilii-judeţene – deci de provincii cum ar fi în cazul Canadei…

Corneliu Chişu: Suntem o ţară monarhică, dar noi nu avem baroni, ca în România. În Canada sunt lideri, fiind miniştri…, dar nu este un lider care să-ţi impună ceva. Sigur, ne întâlnim toţi, exprimăm anumite opinii, dar opiniile respective sunt colective.

cursdeguvernare.ro: Să înţelegem că este o disciplină de fier în Partidul Conservator.

Corneliu Chişu: În toate partidele. Este o disciplină de echipă. N-o să spui ”Uite ministrul acela ce face!”. Dacă ai ceva de spus, spui în privat şi rezolvi situaţia. Dar nu poate fi o chestie de speculaţie pe care media poate să o folosească. De aceea, în sistemul parlamentar la noi este acest bici, whip. Fiecare partid are biciul lui.
cursdeguvernare.ro: Aţi primit vreodată vreun bici din acesta pe spate?

Corneliu Chişu: Sunt de o lună în Parlament, dar trebuie să fii foarte atent, Whipul trebuie să ştie – când parlamentul este în sesiune – unde eşti, ce faci, ce nu faci. E normal, pentru că, dacă au nevoie de tine să vii la vot, vii la vot. Nici miniştrii nu scapă de treaba asta. În sistemul nostru, miniştrii sunt membri ai Parlamentului, nu poţi să fii ministru, dacă nu eşti membru al Parlamentului.

cursdeguvernare.ro: În România, Guvernul foloseşte proceduri legislative, cum sunt ordonanţele de urgenţă prin care ia măsuri care intră în vigoare înainte să fie aprobate de Parlament.

Corneliu Chişu: Aici este mai rar acest lucru. Şi în timpul campaniei electorale există Guvern. Sigur că Guvernul poate să facă anumite lucruri, dar în timpul campaniei electorale guvernul are limitări foarte bine determinate. Sunt anumite modificări de legislaţie care pot fi făcute doar de Parlament. Guvernul poate lua o decizie să extindă durata unei misiuni miliatare pentru 2 luni, dar nu pentru 6 sau 8 luni. Dacă aţi observat, în Parlamentul Britanic nu sunt atât de multe ordonanţe ca în România. Sau, dacă vrea să modifice o legislaţie, nu e nicio problemă, primul-ministru poate să cheme Parlamentul şi este reunit în sesiune extraordinară. De aceea whip-ul trebuie să ştie unde eşti, pentru că, dacă este o situaţie de urgenţă, trebuie să te cheme. Rolul whip-ului este foarte important în timpul unui guvern minoritar, pentru că dacă un parlamentar lipseşte poate să pice Guvernul.

”Public service – ul este stabil, prea stabil, în Canada”

cursdeguvernare.ro: În Canada, care este amploarea politizării administraţiei? Dacă se schimbă un guvern, se schimbă şi funcţionarii din administraţie, din teritoriu, din instituţiile deconcentrate?

 Corneliu Chişu: Nu. Sistemul este următorul: în momentul în care se schimbă un partid la guvernare, cei care se schimbă, eventual, sunt deputy ministers, care lucrează cu tine, dar assistant deputy ministers şi aşa mai departe sunt public service, adică nu-l dau afară şi-l pun pe-al meu. Sigur suntem oameni şi există această iniţiativă. Adică nu-mi place unul, dar nu pot să-l dau afară, nu există. Public service este foarte stabil, chiar prea stabil.

cursdeguvernare.ro: De ce spuneţi asta?

 Corneliu Chişu: Pentru că există o anumită cultură care se face în domeniul public-service-ului. Dacă există un partid care stă la putere de vreo 20-30 de ani, cultura respectivă este cultura foarte greu să o schimbi. Deci, nu ai posibilităţi să schimbi. Dar este şi bine, în orice caz dă o stabilitate procesului legislativ.

 cursdeguvernare.ro: Despre clasa politică din România ce ştiţi, cum o percepeţi?

Corneliu Chişu: Nu ştiu prea multe, dar urmăresc cu anumită curiozitate. Ştiu despre PSD, PDL, liberali, UDMR. Am văzut că multă lume trece de la un partid la altul, adică migraţia este urmată de un interes. Asta, din punct de vedere etic, nu am înţeles-o, dar asta este treaba României, să reglementeze sau să facă astfel încât ca această migraţiune politică să nu mai existe. În momentul în care treceai de la un partid să zicem foarte de dreapta către partidul de stânga, este cam de neînţeles cum pot concepţiile tale politice să se schimbe atât de radical într-un an sau câteva luni.

 cursdeguvernare.ro: Cum aţi ajuns în Canada?

 Corneliu Chişu: Am plecat din ţară efectiv în 1976, dar am ajuns în Canada în 1981. Mai întâi am fost în Italia. Foarte interesant, în 1976 eram cetăţean român stabilit în străinătate, cu viză de şedere în România. Lucram la Ambasada Italiei. Soţia mea era fiica unui general italian, deci prezenţa mea în România era foarte mult nedorită la ora aia.

cursdeguvernare.ro: Este greu să ajungi parlamentar în Canada?

Corneliu Chişu: Este întotdeauna greu. Trebuie să realizezi, în momentul în care ai emigrat şi te-ai stabilit în Canada, trebuie să lucrezi pentru ţara în care trăieşti. Şi sigur că neavând un nume scoţian sau francez, sigur că totuşi există această decizie la noi – nu te interesează de unde eşti, dacă faci treabă. Când te duci într-o campanie electorală, este greu, nu poţi să intri în mintea alegătorului. Primul-ministru sau liderul partidului te poate ajuta, dar trebuie să te ajuţi şi singur.

cursdeguvernare.ro: Care a fost cel mai dificil moment din campanie?

Corneliu Chişu: Cel mai dificil a fost chiar la început, când a trebuit să organizeze absolut totul, în prima săptămână din campanie. Pe urmă a fost dezbaterea între lideri şi atunci, în momentul în care primul-ministru Stephen Harper a avut o performanţă stelară, am ştiut că o să am o mare şansă să câştig aceste alegeri şi am lucrat cu multă intensitate în campanie.

În campanie, cel mai important este să întâlneşti cât mai mulţi alegători, să baţi la fiecare şă şi să vorbeşti cu ei. Trebuie să-ţi vadă faţa, pentru că altfel degeaba vorbeşti pe Twitter sau scrii pe Facebook, contactul personal nimeni nu poate să-l elimine.

cursdeguvernare.ro: La începutul lunii august, veţi veni în România. Ce agendă veţi avea?

Corneliu Chişu: O să particip la deschiderea Atlanticonului. Este o manifestare, pe Insula Brăilei, la Capidava, lângă Cernavodă şi este o manifestare de ştiinţă şi cultură pentru tineret. Este la al 22-lea an de manifestare şi sunt vicepreşedinte al World Genesis Foundation, care este o societate americano-canadiano-română, în care promovăm tineretul. O să particip la deschiderea acestei tabere care se desfăşoară în fiecrae an, pentu o săptămână , în luna august. Or să fie ca 4-500 de participanţi.

Corneliu Chişu despre:

Politica din România. ”Ceea ce este interesant în opinia mea este că singurul partid care a guvernat ani de zile este UDMR, deci are influenţă politică cea mai mare în România”.

Compania canadiană Gabriel Resources, de la Roşia Montană. „Da, se ştie (despre companie, în Canada – n.r.). Noi avem foarte multe companii de minerit care sunt peste hotare. Companiile de minerit canadiene sunt în general interesate să investească peste hotare. Nu ştiu care este situaţia cu Gabriel Resources, am înţeles că ar fi existat câteva probleme ecologice, dar nu le cunosc. Important este ca România să fie deschisă pentru business, dar businessul respectiv trebuie să justifice şi situaţia ecologică să nu pericliteze viaţa persoanelor. Eu nu cunosc prea multe despre această companie, dar m auzit de ea, am urmărit şi controversele care au existat în România. Depinde de companie cum acţionează, care sunt investitorii. În orice caz, investitorii din companiile canadiene sunt controlaţi foarte bine, să nu fie reciclare de bani din surse nerespectabile.

Republica Moldova. ”Sunt legat de Republica Moldova într-un anumit fel, pentru că am fost consul onorific al Republicii Moldova, când nimeni nu se ocupa de Republica Moldova în canada şi este o parte interesantă din geopolitica estului european. Ce îmi place la ei este că se luptă să se afirme într-un fel sau altul şi întotdeauna am vrut să-l promovez pe cel mai slab, nu pe cel mai mare”.