Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţională către Guvern, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse juridiciare.
O persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituţională către Guvern, au precizat sursele citate.
În 2 august, Curtea Constituţională (CC) a decis să solicite relaţii de la guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul.
În comunicarea către mass-media şi în minuta Curţii s-au consemnat cele anunţate public, în timp ce Guvernului s-a transmis un alt mesaj.
Astfel, Curtea Constituţională a revenit, luni, cu o adresă către guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie.
„Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă de luni.
Curtea Constituțională a decis că la validarea sau invalidarea referendumului de demitere a președintelui trebuie stabilit cvorumul calculat în funcție de totalitatea cetățenilor români cu drept de vot, ci nu doar de cetățenii cu domiciliul stabil în țară, după cum susținea Guvernul.
Prin hotărârea nr. 3, din 2 august 2012, Curtea Constituțională a subliniat că în cazul referendumului de demitere a președintelui cvorumul nu trebuie stabilit în funcție de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, ci de Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui, potrivit principiului simetriei.
”În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul”, se arată în hotărârea Curții Constituționale.
Concret, prevederea la care face referire CCR, din Legea alegerii președintelui, spune că listele electorale permanente sunt ”listele cuprinzând cetățenii romani cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”.
Așadar, nicio condiționare legată de reședința cetățenilor cu drept de vot.
Astfel, cvorumul pentru validarea sau invalidarea referendumului de demitere a președintelui se va calcula socotind jumăate plus unul din totalul de 18,2 milioane de cetățeni români cu drept de vor, invocată de de Ministerul Administrației și Internelor, anetrior, ceea ce va conduce la invalidarea referendumului.
Paragraful lămuritor din hotărârea Curții nu a fost, însă, trimis și la Monitorul Oficial, dintr-o eroare de redactare, acesta fiind transcris doar pe site-ul CCR.
”Acest paragraf a fost introdus după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea I, omisiunea datorându-se unei erori materiale”, a explicat CCR în subsolul hotărârii publicate pe site-ul său.
Ulterior, Curtea a transmis la Monitorul Oficial o erată prin care în hotărâre să se cuprindă și paragraful care stabilește legea după care se calculează cvorumul.
Unul dintre judecătorii CCR, Ion Predescu, a susținut, însă, că erata nu a fost transmisă în urma unei decizii luate în plenul forului, cu cvorum de lucru.
