vineri

29 martie, 2024

3 ianuarie, 2022

România figurează în statistica Eurostat pe primul loc în UE ca pondere a celor care dețin o locuință în proprietate. Cu 96%, potrivit datelor colectate în 2020, suntem urmați de Slovacia (92%), Ungaria și Croația (ambele cu 91%).

La polul opus, în Germania repartizarea este egală între proprietari și chiriași (50%/50%), iar valori relativ reduse ale deținerilor de case mai apar în Austria (55%) și Danemarca (59%), semnificativ sub media UE de 70% (datele pentru Italia nu sunt disponibile).

Totodată, însă, țara noastră apare pe ultimul loc în ceea ce privește numărul de camere pe persoană. Cu doar 1,1 camere/pers., figurăm mai jos decât Croația, Lituania, Polonia și Slovacia (1,2 camere/pers.) și mult sub media UE de 1,6 camere/pers.


Pe podiumul european la acest indicator apar Malta (2,3 camere/pers.), Belgia și Irlanda (2,1 camere/pers.)

De reținut, însă, nu prindem podiumul la numărul mediu de persoane dintr-o locuință, fiind plasați cu 2,6 persoane/gopodărie alături de Cipru, Grecia și Irlanda. Imediat sub Slovacia (2,9 persoane), Polonia (2,8 persoane) și Croația (2,7 persoane) și peste media UE de 2,3 persoane.

Oarecum suprinzător dată fiind structura de proprietate, Germania apare printre statele cu cel mai mic număr de persoane dintr-o gospodărie, cu doar 2 persoane ( la fel ca nordicele Finlanda, Danemarca și Suedia).

Cu toate acestea, ieșim în evidență din nou la modul negativ prin cea mai ridicată rată a supraaglomerării din UE, la foarte mare distanță de media europeană și, după cum se vede din grafic, cu slabe șanse de a ne apropia mai rapid de uzanțele în materie, chiar și dacă ne raportăm la țări din regiune.


Cu un procentaj de 45,8% al celor care sunt nevoiți să se înghesuie în spațiul de locuit, potrivit standardelor europene, depășim țări care se află mai jos decât noi la PIB/loc., precum Letonia (42,5%) și Bulgaria (39,5%), la mare distanță de media UE (17,8%, în care intrăm și noi). În aceste condiții, nu e de mirare că suntem și pe ultimul loc la locuințe subocupate, cu doar 7,1%, sub Letonia (10,3%) și Grecia (11%).

Una peste alta, suntem foarte proprietari pe locuințe cu spațiu relativ mic, în care stăm mai înghesuiți decât ceilalți europeni. Iar asta deși pe partea de formare a valorii adăugate brute, Eurostat a consemnat pentru România în 2020 o pondere de 7,3% (locul 2-3, alături de Lituania, imediat după liderul Finlanda, 7,5%, și semnificativ peste media UE de 5,6%).

Singurul lucru pozitiv (dar pe cale să se modifice odată cu creșterea facturilor) este că apărem tocmai pe locul 17 la ponderea costurilor cu facturile la utilități și întreținerea locuinței (cu o pondere de 5,5% la oraș și 8,1% din venitul disponibil la sate, între Polonia și Finlanda și mult sub costurile din Grecia (36,6%), Germania (29,7%) și Danemarca (26,4%).

Ultimul paradox, deși costurile cu locuința nu sunt mari din perspectiva europeană dacă se raportează la venituri, totuși am fost în 2020 aproape de top cu sumele restante de plată, de la ratele de împrumut pentru achiziția casei sau chirii și până la facturile la curent electric sau gaze. Adică aproximativ un român din 7 a fost restanțier (14,8%, procentaj mai bun doar decât în Grecia 36,5%, Bulgaria 23,6% și, surprinzător, Irlanda cu 15,1%, la polul opus figurând Cehia cu 3%, Olanda 3,2%, Luxemburg și Suedia (ambele cu 4,9%). Ceea ce sugerează că ne-am străduit să mai nordici în Balcani, dar nu prea am avut posibilitățile materiale aferente.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: