România este țara din UE cu cea mai mare pondere a persoanelor care locuiesc în condiții de supraaglomerare, potrivit datelor publicate pentru anul 2019 de Eurostat. Cu un procentaj de 45,8%, am devansat la acest nedorit indicator de calitate a vieții Letonia (42,2%), Bulgaria (41,1%), Croația (38,5%) și Polonia (37,6%, cu observația că acest stat a reușit cea mai mare scădere a supraaglomerării, respectiv 1,6 puncte procentuale).
La polul opus, cele mai reduse rate de locuire în condiții necorespunzătoare s-au înregistrat în Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta (3,7%) și, suprinzător din perspectiva densității de populație și a teritoriului obținut în bună parte prin lucrări inginerești, Olanda (4,8%). Media la nivelul UE se ridică la 17,2% din populație.
Dincolo de confort și calitatea minimală a vieții potrivit unor criterii adoptate uniform pentru statele europene, care stabilesc un fel de normativ în funcție de existența unei camere de zi și a unui număr de camere de dormit în funcție de numărul de copii, vârsta și sexul acestora, faptul că nu există suficiente camere de locuit ridică probleme speciale.
Date fiind actualele implicații ale epidemiei Covid, analiza Eurostat atrage atenția asupra inconvenientelor pentru situația larg întâlnită de telemuncă, în condițiile în care copii mici se joacă în același spațiu, precum și asupra creșterii importante a riscului de transmitere a virusului odată cu creșterea numărului de persoane care ocupă același spațiu.
Pe de altă parte, a fost prezentată și situația condițiilor de locuit în care locuințele sunt subocupate, situație în care se află aproape un cetățean european din trei (32,7%) – suprafețe excedentare sau număr prea mare de camere în raport cu cei care le ocupă, situație mai răspândită în cazul persoanelor în vârstă.
Circa 7 persoane din 10 locuiesc în astfel de locuințe în Malta (72,6%), Cipru (70,5%) și Irlanda (69,6%) iar în alte patru state majoritatea populației se regăsește în această categorie: Spania (55,4%), Luxemburg (54,0%), Belgia (53,9%) și Olanda (53,4%). Procentajele au scăzut cel mai mult în Belgia (-4,7 puncte procentuale), în timp ce Luxemburg a consemnat o creștere marginală (+0,3 pp).
Deși în creștere vizibilă la acest indicator din 2012 (4,8%) încoace, România este ultima în acest clasament, cu un procentaj de doar 7,7%, sub Letonia (9,6%), Grecia (10,7%), Bulgaria (11,5%), Croația (12,0%), Slovacia (14,0%) și Italia (14,2%). Fondul de locuințe construite covârșitor la standardele de dinainte de 1989 a jucat un rol important în acest sens.
În context, reamintim că extinderea limitei de preț pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% la 140.000 de euro a fost amânată pentru 2022 iar condițiile de 450.000 lei (circa 93.000 de euro la cursul mediu pe 2019) și maxim 120 mp utili au rămas în vigoare, urmare a constrângerilor bugetare pentru 2021.
