Paradoxul din Educație: în ultimii ani, numărul studenților din anul I îl depășește pe cel al celor care iau bacalaureatul

De câțiva ani, România trăiește un fenomen paradoxal – numărul studenților înscriși în anul I la studii de licență este mai mare decât totalul tinerilor care promovează bacalaureatul în acel an.

Cu alte cuvinte, universitățile din România absorb nu doar tot ce se poate din loturile de proaspeți posesori ai unei diplome de bacalaureat, dar se alimentează consistent și din stocul adunat în timp.

O altă bizarerie: Suntem ultimii din UE la rata absolvenților de studii terțiare, dar avem cel mai mare procent de studenți raportat la populația eligibilă pentru a urma o facultate

Sunt salvate astfel zeci de posturi în învățământul superior, dar nu și calitatea tinerilor formați în facultățile autohtone. Și, cu toate acestea, România este printre ultimele state UE în ceea ce privește ponderea absolvenților de studii terțiare în rândul tinerilor până la 34 de ani.

Statistica șocantă a anului 2017

• Au absolvit 12 clase un număr de 153.600 de adolescenți 
• dintre aceștia, 88.312 au promovat examenul de bacalaureat în vara anului 2017, iar 5.463, în toamnă
• au mai luat bacalaureatul 8.328 de absolvenți de liceu din promoțiile anterioare
• în total, au finalizat 12 clase, cu diplomă de bacalaureat, 102.103 de tineri, din care 94.231 din promoția 2017
• numărul de studenți înscriși în anul I în anul universitar 2017 – 2018 a fost de 129.516, dintre care aproape 107.223 în universități de stat.

Concluzia, care ar trebui să pună autoritățile române pe gânduri:

Numărul studenților înscriși în anul I în anul universitar 2017 – 2018 a fost cu 27.413 (26,85%) mai mare decât cel al tinerilor care au obținut bacalaureatul anul trecut.

Aceasta înseamnă că universitățile trăiesc din stocul de absolvenți acumulat în timp, stoc ce se micșorează treptat, pe măsură ce se consumă cu noile înmatriculări fără restricții în facultățile românești.

(Citiți și: ”Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)

(Datele sunt colectate din bazele de date ale INS și Ministerului Educației, sau furnizate la cerere de către aceste instituții).

Fenomenul acesta al numărului de studenți înscriși în anul I de facultate care depășește numărul celor care promovează bacalaureatul, nu este unul recent, ci se manifestă din anul 2012, când introducerea camerelor de supraveghere a crescut corectitudinea examenului și a diminuat dramatic rata de promovare la bacalaureat.

(Citiți și: ”O necruțătoare analiză OECD a paradoxului Educației românești: țara în care profesorii se cred cei mai buni, iar elevii sunt cei mai slabi. Recomandări concrete”)

Raportul tinde să revină la normal, dar prin coborârea nivelului de dificultate al examenului de bacalaureat, constatat în ultimii doi ani.

Tabelul provizoriu:

Evoluția numărului de locuri în universități a sfidat demografia

Analiza cifrelor de școlarizare în universități demonstrează că acestea nu au ținut cont de fenomenele demografice cronicizate deja: prăbușirea numărului de nașteri și emigrația:

• În 1992 existau 235.669 studenți, la o rată de promovare a bacalaureatului de aproximativ 90% și 1.892.960 de tineri cu vârste între 18 și 22 ani, inclusiv.
• În 1995, erau înregistrate 54.744 de înmatriculări în anul I la universităţile de stat și un număr total de 336.141 de studenți.
• Numărul maxim de studenți este înregistrat în 2007 – 907.353, dintre care 526.844 sunt înregistrați în sistemul de stat, la o populație cu vârste între 18 și 22 de ani, inclusiv, de 1.767.959.

Anul trecut, în România existau 554 de facultăți, din care:

• 406 erau proprietate publică
• 148 – proprietate privată

Aceste facultăți:

• totalizau anul trecut o capacitate maximă de 170.719 locuri pentru anul I (din care erau ocupate 129.516), cu mult peste numărul absolvenților de clasa a XII-a, cu diplomă și fără diplomă

și

• însumau un număr de 408.179 studenți înscriși la studii de licență, toți anii de studiu, la o populație rezidentă de numai 1.054.240 tineri cu vârste între 18 și 22 de ani.

Paradox: Suntem ultimii din UE la rata absolvenților de studii terțiare, dar avem cel mai mare procent de studenți raportat la populația eligibilă pentru a urma o facultate

Strategia Europa 2020 a stabilit ca obiectiv pentru UE un porcent de cel puțin 40% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani să aibă finalizate studii superioare universitare.

(Citiți și:Analiză Daniel David / Munca la români: de la mit la abordarea psihoculturală”)

Ținta României este de 26,74%, și ne-am apropiat de ea – în 2016 era de 25,6%, comparativ cu 39,1%, la care se afla media UE.

Procentul este uriaș, însă, și a fost salvat de locurile din facultăți din anii de boom al universităților particulare, până în 2009.

La un moment dat, creșterea ratei va fi imposibilă, din cauza unui fenomen declarat de ani buni ca îngrijorător, însă încă necontrolat: abandonul școlar.

Părăsirea școlară timpurie din sistemele de educație și formare (vârsta 18 – 24 de ani), era în 2016 de 18,5%, față de media europeană – 10,7%.

Și trendul este în creștere, ceea ce înseamnă distanțarea de ținta națională de numai 11,3% fixată în Strategia Europa 2020:

• a urcat de la 15,3% în 2008, până la 19,1 % în 2015
• a urmat o scădere la 18,5% în 2016, dar calculul pe 2017 va consemna probabil un nou record.

Exemplu – promoțiile care au terminat 12 clase în 2017 și 2016

• În anul școlar 2005 / 2006 au intrat în clasa I-a 226.324 elevi
• dintre aceștia, au absolvit învățământul obligatoriu de 10 clase, 169.230 elevi, ceea ce echivalează cu o rată de abandon de 21,9% (conform unui studiu cu eroare foarte redusă, realizat pe cohortă, de către Institutul de Ştiințe ale Educației – „O privire asupra participării la educaţie folosind analiza pe cohortă”)
• în următoarele două clase de liceu au mai abandonat aproximativ 16.000 de elevi
• astfel încât au terminat 12 clase – 153.600 de adolescenți, adică doar 67,86% din copiii care au pornit în sistemul românesc de educație în anul școlar 2005/2006.
• Dintre ei, numai 116.638 au avut curajul să se prezinte la examenul de bacalaureat de anul trecut
• și numai 94.231 au și promovat examenul. Adică numai 41,64% au finalizat cu diplomă cele 12 clase.

Cu mențiunea: abandonul include și cazurile de deces, migraţie, exmatriculare etc.

Recordul Educației românești – în 2016, au luat bacalaureatul numai 38,4% dintre elevii care au intrat în urmă cu 12 ani în clasa I-a

• în 2004 – 2005 au intrat în clasa I-a 227.850 elevi
• au terminat 10 clase – 159.229 de adolescenți
• au promovat examenul de bacalaureat doar 87.490 de tineri din elevii înscriși la clasa I în anul școlar 2004 – 2005. Ceea ce înseamnă doar 38,4% din copiii intrați în clasa I-a în anul 2004 – 2005. Recordul negativ de după introducerea învățământului obligatoriu de 10 clase