La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

La obiect

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019. Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Paradoxul bugetului 2019: Creșterea economică accelerează, pe fondul decelerării partenerilor comerciali din UE. Unde-o fi greșeala?

de Marin Pana , 13.3.2019

Dacă ne uităm la estimarea de creşterea economică a Comisiei Europene pentru primii cinci parteneri la export ai României pentru anul 2019, parteneri care concentrează peste jumătate din livrările la extern, se poate vedea că urmează o scădere a creşterii PIB pe toată linia, cu valori destul de însemnate atât în cazul Germaniei cât şi al Italiei, primele două state în acest clasament.

Mai departe, hai să verificăm dacă se mai poate salva ceva pe partea de impulsionare a creşterii economice din România pe alte pieţe din UE:

nici vorbă, situaţia se prezintă la fel şi în cazul Uniunii per total, cât şi la cele mai importante economii occidentale cu care avem relaţii comerciale ( am luat doar câteva exemple).

În context, nu are de ce să ne mai mire prognoza recent revizuită puternic în jos de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru Zona Euro. De la o estimare a creşterii economice pentru 2019 situată la 1,7% (interval de incertitudine 1,1% – 2,3%) anunţată nu mai departe de decembrie 2018, s-a ajuns la doar 1,1% (interval de incertitudine 0,7% – 1,5%) la recenta raportare din martie 2019.

Altfel spus, nici în cel mai bun scenariu posibil nu se va mai putea ajunge cu avansul PIB acolo unde se credea în urmă cu trei luni.

În schimb, în condiţii adverse pe pieţele mondiale, se poate ajunge chiar la o înjumătăţire a creşterii scontate iniţial.

(Citiți și: ”BCE revizuiește în scădere prognoza de creștere economică din zona euro, la 1,1% din PIB în 2019, cu 0,6 pp mai puțin decât acum trei luni”)

În treacăt fie spus, se pare că nu a avut nimeni ceva cu noi atunci când ne-a estimat creşterea pe 2019 la doar 3,8% faţă de 5,5% cât ne-am fi dorit noi (în baza unei prognoze făcută de CNSP, în luna ianuarie 2019).

Ceea ce ar trebui să se constituie într-un avertisment serios pentru o economie relativ mică a UE (doar 1,2% din total), supusă inerent turbulenţelor transmise pe calea integrării în piaţa unică şi, evident, deloc imună la modificările din ţările cu care este legată în lanţurile de producţie şi desfacere.

Comerțul internațional cu economiile aflate în scădere

Dar ce mai zice BCE despre evoluţia comerţului exeterior şi consumul privat al Zonei Euro între cele două estimări, din decembrie 2018 şi martie 2019 ?

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Marea manipulare a realității fiscal-bugetare: consecințele concrete pentru companii”)

Să privim cei trei indicatori reevaluaţi în jos, pentru a ne lămuri cam cum se vede anul curent din perspectivă europeană (şi cum este mai greu să ne facem loc pe o piaţă mai puţin dispusă să cheltuie decât se anticipa anterior):

În context, similitudinea dintre ajustările de creştere ale prognozelor pentru Zona Euro şi diferenţa de estimare între CE şi CNSP ar trebui să ne dea de gândit:

1,1% în loc de 1,7% ar fi cam 65%,  iar 3,8% al CE faţă de 5,5% al CNSP ar reprezenta cam 69%.

(Citiți și: ”Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare”)

Rămâne să vedem în ce măsură CNSP se va replia, după modelul unor instituţii europene ceva mai prestigioase, spre valori mai ponderate şi mai credibile de creştere economică.

Nu de alta, dar oricât am vrea să ne grăbim cu avansul PIB pentru a reduce decalajele faţă de Occident, nu putem să fim semnificativ pe dos faţă de tendinţa de încetinire din regiune şi din Europa cu care derulăm peste trei sferturi din comerţul internaţional.

Fie şi prin manevra  nerecomandabilă de a forţa creşterea economică pe baza cererii interne crescute peste potenţial ( prin venituri majorate riscant), care de-abia s-a mai temperat ca efect negativ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Negocieri dure pe proiectul bugetului multianual UE – Germania, Suedia și Olanda cer restricționarea cheltuielilor

Victor Bratu

Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să își revizuiască planurile de stimulare a creșterii economice și de combatere a schimbărilor climatice dacă nu ajunge rapid… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă pentru desemnarea candidatului USR la Primăria Capitalei

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă din USR pentru desemnarea candidatului la Primăria Capitalei. Dacă va fi desemnat candidatul USR la PMB, Alianța formată… Mai mult

Stiri

Avocatului Poporului – listă de recomandări pentru creșterea siguranței în trafic

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a elaborat o serie de Recomandări prin care solicită Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române o serie de… Mai mult

Stiri

Românii, printre europenii care merg cel mai puțin cu trenul

Vladimir Ionescu

Românii se numără printre europenii care utilizează cel mai puțin trenul în scopul deplasării în interiorul țării – doar 4,7% din kilometrii parcurși cu un… Mai mult

Stiri

CIECH Soda România explică de ce e în pragul închiderii și care e aportul la economie al operatiunilor de până acum în România

Vladimir Ionescu

Mii de locuri de muncă și 445 milioane de lei valoare adăugată la PIB-ul României – acesta este impactul economic al singurului producător de sodă… Mai mult

Stiri

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele şapte luni cu 26%, serie brută

Vladimir Ionescu

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele şapte luni ale anului în curs, faţă de perioada similară din 2018, ca serie brută, cu 26%,… Mai mult

Stiri

Parlament / PSD vrea să crească valoarea tichetelor de masă

Vladimir Ionescu

Valoarea unui tichet de masă va creşte de la 15,18 lei la 20 de lei, potrivit unui proiect de lege care a primit raport pozitiv… Mai mult