La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Paradoxul bugetului 2019: Creșterea economică accelerează, pe fondul decelerării partenerilor comerciali din UE. Unde-o fi greșeala?

de Marin Pana , 13.3.2019

Dacă ne uităm la estimarea de creşterea economică a Comisiei Europene pentru primii cinci parteneri la export ai României pentru anul 2019, parteneri care concentrează peste jumătate din livrările la extern, se poate vedea că urmează o scădere a creşterii PIB pe toată linia, cu valori destul de însemnate atât în cazul Germaniei cât şi al Italiei, primele două state în acest clasament.

Mai departe, hai să verificăm dacă se mai poate salva ceva pe partea de impulsionare a creşterii economice din România pe alte pieţe din UE:

nici vorbă, situaţia se prezintă la fel şi în cazul Uniunii per total, cât şi la cele mai importante economii occidentale cu care avem relaţii comerciale ( am luat doar câteva exemple).

În context, nu are de ce să ne mai mire prognoza recent revizuită puternic în jos de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru Zona Euro. De la o estimare a creşterii economice pentru 2019 situată la 1,7% (interval de incertitudine 1,1% – 2,3%) anunţată nu mai departe de decembrie 2018, s-a ajuns la doar 1,1% (interval de incertitudine 0,7% – 1,5%) la recenta raportare din martie 2019.

Altfel spus, nici în cel mai bun scenariu posibil nu se va mai putea ajunge cu avansul PIB acolo unde se credea în urmă cu trei luni.

În schimb, în condiţii adverse pe pieţele mondiale, se poate ajunge chiar la o înjumătăţire a creşterii scontate iniţial.

(Citiți și: ”BCE revizuiește în scădere prognoza de creștere economică din zona euro, la 1,1% din PIB în 2019, cu 0,6 pp mai puțin decât acum trei luni”)

În treacăt fie spus, se pare că nu a avut nimeni ceva cu noi atunci când ne-a estimat creşterea pe 2019 la doar 3,8% faţă de 5,5% cât ne-am fi dorit noi (în baza unei prognoze făcută de CNSP, în luna ianuarie 2019).

Ceea ce ar trebui să se constituie într-un avertisment serios pentru o economie relativ mică a UE (doar 1,2% din total), supusă inerent turbulenţelor transmise pe calea integrării în piaţa unică şi, evident, deloc imună la modificările din ţările cu care este legată în lanţurile de producţie şi desfacere.

Comerțul internațional cu economiile aflate în scădere

Dar ce mai zice BCE despre evoluţia comerţului exeterior şi consumul privat al Zonei Euro între cele două estimări, din decembrie 2018 şi martie 2019 ?

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Marea manipulare a realității fiscal-bugetare: consecințele concrete pentru companii”)

Să privim cei trei indicatori reevaluaţi în jos, pentru a ne lămuri cam cum se vede anul curent din perspectivă europeană (şi cum este mai greu să ne facem loc pe o piaţă mai puţin dispusă să cheltuie decât se anticipa anterior):

În context, similitudinea dintre ajustările de creştere ale prognozelor pentru Zona Euro şi diferenţa de estimare între CE şi CNSP ar trebui să ne dea de gândit:

1,1% în loc de 1,7% ar fi cam 65%,  iar 3,8% al CE faţă de 5,5% al CNSP ar reprezenta cam 69%.

(Citiți și: ”Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare”)

Rămâne să vedem în ce măsură CNSP se va replia, după modelul unor instituţii europene ceva mai prestigioase, spre valori mai ponderate şi mai credibile de creştere economică.

Nu de alta, dar oricât am vrea să ne grăbim cu avansul PIB pentru a reduce decalajele faţă de Occident, nu putem să fim semnificativ pe dos faţă de tendinţa de încetinire din regiune şi din Europa cu care derulăm peste trei sferturi din comerţul internaţional.

Fie şi prin manevra  nerecomandabilă de a forţa creşterea economică pe baza cererii interne crescute peste potenţial ( prin venituri majorate riscant), care de-abia s-a mai temperat ca efect negativ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.3.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Mecanismul consolidat de protecție civilă UE intră în vigoare

Iulian Soare

Propunerea Comisiei Europene de a consolida răspunsul colectiv al UE împotriva dezastrelor naturale, cunoscută drept rescEU, a intrat în vigoare joi. Numeroase dezastre au afectat… Mai mult

Stiri

PIB-ul României l-a depășit în 2018 pe cel al Portugaliei: care are o populație de 2 mai mică și un PIB/locuitor de 2 ori mai mare

Vladimir Ionescu

Economia României a depășit, la prețuri curente în euro, economia Portugaliei în 2018, o țară cu o populație și o suprafață de două ori mai… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Laurenția Rebega (foto), fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, a fost trimis în judecată de DNA, pentru fraudare de fonduri europene. Politicianul mmebru al… Mai mult

Stiri

Franța: Senatul sesizează justiția în cazul unor colaboratori ai președintelui Macron suspectați de mărturie falsă

Iulian Soare

Senatul francez a decis să sesizeze justiţia în cazul mai multor colaboratori ai preşedintelui Emmanuel Macron, inclusiv directorul de cabinet, suspectaţi de mărturii false sau… Mai mult

Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult

Stiri

O companie chineză intră în parteneriat cu Astra Vagoane pentru licitația PMB de achiziție a tramvaielor

Vladimir Ionescu

O subsidiară a companiei chineze CRRC Corporation, cel mai mare furnizor de material rulant din lume, a intrat într-un parteneriat cu Astra Vagoane Călători, pentru… Mai mult

Stiri

eMAG se extinde în Europa, după ce eMAG Ungaria a fuzionat cu o companie locală de e-commerce

Vladimir Ionescu

eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, au anunţat joi fuziunea prin care va apărea una dintre cele mai… Mai mult