fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Paradoxul bugetului 2019: Creșterea economică accelerează, pe fondul decelerării partenerilor comerciali din UE. Unde-o fi greșeala?

de Marin Pana , 13.3.2019

Dacă ne uităm la estimarea de creşterea economică a Comisiei Europene pentru primii cinci parteneri la export ai României pentru anul 2019, parteneri care concentrează peste jumătate din livrările la extern, se poate vedea că urmează o scădere a creşterii PIB pe toată linia, cu valori destul de însemnate atât în cazul Germaniei cât şi al Italiei, primele două state în acest clasament.

Mai departe, hai să verificăm dacă se mai poate salva ceva pe partea de impulsionare a creşterii economice din România pe alte pieţe din UE:

nici vorbă, situaţia se prezintă la fel şi în cazul Uniunii per total, cât şi la cele mai importante economii occidentale cu care avem relaţii comerciale ( am luat doar câteva exemple).

În context, nu are de ce să ne mai mire prognoza recent revizuită puternic în jos de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru Zona Euro. De la o estimare a creşterii economice pentru 2019 situată la 1,7% (interval de incertitudine 1,1% – 2,3%) anunţată nu mai departe de decembrie 2018, s-a ajuns la doar 1,1% (interval de incertitudine 0,7% – 1,5%) la recenta raportare din martie 2019.

Altfel spus, nici în cel mai bun scenariu posibil nu se va mai putea ajunge cu avansul PIB acolo unde se credea în urmă cu trei luni.

În schimb, în condiţii adverse pe pieţele mondiale, se poate ajunge chiar la o înjumătăţire a creşterii scontate iniţial.

(Citiți și: ”BCE revizuiește în scădere prognoza de creștere economică din zona euro, la 1,1% din PIB în 2019, cu 0,6 pp mai puțin decât acum trei luni”)

În treacăt fie spus, se pare că nu a avut nimeni ceva cu noi atunci când ne-a estimat creşterea pe 2019 la doar 3,8% faţă de 5,5% cât ne-am fi dorit noi (în baza unei prognoze făcută de CNSP, în luna ianuarie 2019).

Ceea ce ar trebui să se constituie într-un avertisment serios pentru o economie relativ mică a UE (doar 1,2% din total), supusă inerent turbulenţelor transmise pe calea integrării în piaţa unică şi, evident, deloc imună la modificările din ţările cu care este legată în lanţurile de producţie şi desfacere.

Comerțul internațional cu economiile aflate în scădere

Dar ce mai zice BCE despre evoluţia comerţului exeterior şi consumul privat al Zonei Euro între cele două estimări, din decembrie 2018 şi martie 2019 ?

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Marea manipulare a realității fiscal-bugetare: consecințele concrete pentru companii”)

Să privim cei trei indicatori reevaluaţi în jos, pentru a ne lămuri cam cum se vede anul curent din perspectivă europeană (şi cum este mai greu să ne facem loc pe o piaţă mai puţin dispusă să cheltuie decât se anticipa anterior):

În context, similitudinea dintre ajustările de creştere ale prognozelor pentru Zona Euro şi diferenţa de estimare între CE şi CNSP ar trebui să ne dea de gândit:

1,1% în loc de 1,7% ar fi cam 65%,  iar 3,8% al CE faţă de 5,5% al CNSP ar reprezenta cam 69%.

(Citiți și: ”Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare”)

Rămâne să vedem în ce măsură CNSP se va replia, după modelul unor instituţii europene ceva mai prestigioase, spre valori mai ponderate şi mai credibile de creştere economică.

Nu de alta, dar oricât am vrea să ne grăbim cu avansul PIB pentru a reduce decalajele faţă de Occident, nu putem să fim semnificativ pe dos faţă de tendinţa de încetinire din regiune şi din Europa cu care derulăm peste trei sferturi din comerţul internaţional.

Fie şi prin manevra  nerecomandabilă de a forţa creşterea economică pe baza cererii interne crescute peste potenţial ( prin venituri majorate riscant), care de-abia s-a mai temperat ca efect negativ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult