Pe parcursul celor șase luni de președinție a Consiliului UE, Suedia va promova dosare cu impact asupra silviculturii. Între aceste dosare, scrie Politico, se numără: un nou regulament care vizează stimularea regenerarea naturii, o propunere de certificare a eliminării carbonului și un cadru UE de monitorizare a pădurilor.
Suedia s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2045 – cu cinci ani mai devreme decât obiectivul stabilit la nivelul UE – și în timpul negocierii Legii europene privind clima a cerut reduceri mai mari ale emisiilor (minus 55% până în 2030) propuse de Comisia Europeană.
Sectorul forestier suedez – care reprezintă mai mult de 10% din industria țării – cere însă guvernului de la Stockholm să folosească președinția pentru ca și preocupările lor să fie auzite la Bruxelles.
Suedia navighează între interesele industriei și ecologiști
Dincolo de contribuția lor la bogăția economică a țării, pădurile sunt un element central al culturii suedeze. Dar managementul lor a fost o problemă fierbinte în țară de ani.
Agenția pentru Păduri din Suedia a arătat recent că starea pădurilor din țară se înrăutățește – ceva care le-ar putea reduce capacitatea de a absorbi CO2 și care pune industria forestieră în pericol.
Strategia UE 2030 pentru păduri prevede că țările ar trebui să evite „pe cât posibil” raderea pădurilor precum și plantațiile de monocultură. În schimb, strategia europeană promovează „amestecarea speciilor de copaci sau pe grupe de copaci, regenerarea naturală și plantarea diversificată la scară mică”.
Suedia a criticat această strategie, argumentând că Bruxelles își depășește competențele și că planul UE ar avea un impact negativ asupra sectorului forestier. Opinia oficială a fost susținută inclusiv de marii jucători din industria forestieră din Suedia, inclusiv Sveaskog, deținută de stat și SCA, companie privată.
Ambele au respins strategia pentru păduri a Comisiei. Ei au susținut că tranziția ecologică se va baza pe cantități mari de lemn pentru o gamă largă de bunuri, cum ar fi ambalajele pe bază de hârtie care să înlocuiască plasticul sau lemn pentru construcții care să înlocuiască betonul puțin ecologic.
Pe de altă parte, activiștii suedezi pentru climă, inclusiv Greta Thunberg, au intentat recent un proces colectiv guvernului lor, pe care îl acuză de ”acțiune insuficientă în domeniul schimbărilor climatice”.
***
