Cele mai importante momente ale săptămânii au avut loc vineri, la Bruxelles, când liderii europeni s-au reunit pentru a discuta despre situaţia din Libia (sancţiunile economice impuse şi susţinerea unei poziţii comune în ceea ce-l priveşte pe Muammar Gaddafi), şi, mai ales, summitul european pentru discutarea pactului economic propus de Franţa şi Germania ţărilor din zona euro.
Sâmbătă, 5 martie
În weekendul trecut în prim plan au fost, în Europa, premierul Berlusconi şi partidul de extremă-drepta din Franţa.
- Primul ministru italian Silvio Berlusconi a anunţat, sâmbătă,prin vocea avocaţilor săi, că va aprticipa la toate audierile ce vor fi programate în procesele sale. Niccolo Ghedini aspus că a cerut tribunalului din Milano să programeze audierile doar în zilele de luni, pentru ca premierul să poată fi prezent. Berlusconi va fi audiat în patru procese, în următoarele luni, inclusiv în cel referitor la plata unor prostituate minore pentru a întreţine relaţii sexuale cu ele. Berlusconi nu recunoaşte niciuna dintre acuzaţiile ce i se aduc şi spune că toate procesele sunt instrumentate politic împotriva sa. Avocatul a explicat că prezenţa premierului la procese, în zilele de luni, este tot ce se poate aştepta din partea preşedintelui Consiliului de miniştri. Din cauza unei erori de procedură, însă, prima audiere într-un caz de corupţie, programtă pentru sâmbăta trecută, a fost amânată pentru sfârşitul acestei luni.
Duminică, 6 martie
- În acelaşi timp, în Franţa, opinia publică şi clasa politică au fost şocate să afle că, potrivit unui sondaj de opinie realizat online, liderul formaţiunii de extremă dreapta, Marine Le Pen, ar putea câştiga primul tur al alegerilor prezidenţaile de anul viitor. Preşedinta Frontului Naţional, care a preluat, în ianuarie, funcţia de lider de la tatăl său, Jean-Marie le Pen, s-a clasat în fruntea tuturor candidaţilor, cu 23%, cu 2 procente în faţa preşedintelui Nicolas Sarkozy şi a liderului socialist Martine Aubry. Unii analişti politici au contestat însă validitatea datelor, spunând că aceste sondaje online sunt mai puţin corecte decât cele realizate prin telefon pe un eşantion bine stabilit. În plus, printre candidaţi a fost enumerat Martine Aubry, care nu e sigur că va fi aleasă candidat din partea socialiştilor. Jean-Marie Le Pen a câştigat primul tur de scurtin în alegerile prezidenţiale în alegerile din 2002, dar a suferit apoi o înfrângere usturătoare din partea lui Jacques Chirac.
Marţi, 8 martie
- Procesul de corupţie al fostului preşedinte francez Jacques Chirac a fost amânat, marţi, de către judecătorii unui tribunal din Paris, din cauza unei cereri procedurale. Avocatul unuia dintre cei 9 acuzaţi a susţinut că este neconstituţional să fie judecate împreună două cazuri referitoare la perioada în care Chirac a fost primar al capitalei. Judecătorul a anunţat că proceusl va fi reluat în 20 iunie. Fostul preşedinte francez neagă acuzaţiile ce i se aduc, mai exact faptul că între 1977-1995 ar fi plătit membri ai partidului său, pentur nişte posturi fictive la primăria Parisului. „Chirac nu a dorit şi nu a cerut amânarea proceselor sale şi este dezamăgit de această decizie, pentru că nu va păutea da explicaţii mâine în aceste cazuri”, a declarat avocatul său Georges Kiejman. În unul dintre procese, Chirac este acuzat de delapidare şi abuz de încredere pentru angajarea fictivă a 21 de persoane.
- Între timp, în Spania, sindicatele aeroportuare sunt tot mai nemulţumite de măsurile guvernului de priatizare şi au făcut un plan de 22 de zile de grevă generală, între aprilie şi august anul acesta, cu efecte nedorite în special în perioada sărbătorilor de Paşti şi vacanţelor de vară. În esenţă, este vorba despre vânzarea a 49% din acţiunile companiei de management al aeroporturilor din Madrid şi Barcelona. Măsura ar putea duce la închiderea unor părţi din aeroport şi la pierderea unor locuri de muncă, susţin sindicaliştii. Ministrul transporturilor Jose Blanco a anunţat negocieri cu sindicaliştii pentru a se evita conflictele de muncă. Acţiunile aeroportului Aena valorează circa 8 miliarde de euro şi sunt foarte importante în încercarea de a reduce chetuielile bugetare şi a evita criza financiară din Grecia şi Irlanda.
- Doi miniştri danezi au demisionat săptămâna aceasta. Este vorba despre două femei, ministrul pentru imigraţie, Birthe Roem Hornbech, şi ministrul educaţiei, Loekke Rasmussen. Prima şi-a dat demisia din funcţie după ce 36 de palestinieni au primit o decizie greşită prin care li se refuza acordarea cetăţeniei daneze. Hornbech (67 de ani) a recunoscut că ştia că ministerul pe care-l conduce a încălcat o Convenţie ONU 161, în 2008, dar nu a prezentat această problemă parlamentarilor până anul trecut. La scurt timp, şi ministrul educaţiei a anunţat că pleacă din funcţie, susţinând că nu are nicio legătură cu demisia anterioară şi că părăseşte guvernul din motive personale. De când a venit la putere, în 2001, coaliţia guvernamentală Liberal-Conservatoare a făcut mai stricte legile privind imigraţia şi acordarea cetăţeniei şi s-a sprijinit pe Partidul Poporului, de dreapta, pentru a rămâne la putere. Potrivit Convenţiei citate, la care şi Danemarca a aderat, copiii imigranţilor fără stat, care se nasc într-o altă ţară, au dreptul de a primi cetăţenia acelei ţări înainte de a împlini 21 de ani.
Miercuri, 9 martie
- Cei 300 de imigranţi nord-africani din Grecia au încetat în sfârşit greva foameni, după şase săptămâni, pentru că guvernul elen le-aoferit o soluţie de compromis la problema lor. Aceştia cereau dreptul de reşedinţă permanentă, permise de muncă şi dreptul la asigurări sociale şi de sănătate, având în vedere că trăiesc şi muncesc aici de 10 ani. Peste 100 dintre protestatari fuseseră spitalizaţi, din cauza unor probleme cu rinichii apărute din cauza lipsei alimentelor şi a apei. Deşi nu au obţinut ceea ce şi-au dorit, imigranţii ilegali s-au declarat victorioşi asupra guvernului. Executivul a decis să le acorde permise temporare de reşedinţă, care să fie reînoite la fiecare şase luni, timp în care solicitanţii vor fi verificaţi de autorităţi.
- Pentru prima oară de la declararea independeţei provinciei Kosovo, diplomaţi sârbi şi kosovari s-au întâlnit pentru a discuta faţă-n-faţă despre reconciliere. Negociatorul kosovar l-a descris însă pe omologul său sârb ca fiind „respctuos, dar depăşit de evenimente”, cu o viziune închistată în trecută. Potrivit premierului adjunct kosovar Edita Tahiri, guvernul de la Belgrad nu şi-a schimbat prea mult pouiţia faţă de noua realitate din Kosovo şi Balcani. „Kosovo a fost recunoscut ca stat independent de 75 de ţări, de Curtea Internaţională de Justiţie şi este membră a FMI şi BM”, a spus oficialul kosovar. Discuţia a fost mediată de un oficial al UE şi expert în Balcani, Robert Cooper şi de secretarul de stat adjunct al SUA Tom Countryman. Din partea sârbilor a participat un oficial al ministerului de externe Borko Stefanovici.
Joi, 10 martie
- Parlamentul European se declară nemulţumit de modificările aduse de autorităţile ungare controversatei legi a presei din Ungaria. Schimbările nu sunt suficient de profunde şi clare, au spus europarlamentarii, criticând şi Comisia Europeană pentru că nu a făcut presiuni pentru a fi introduse mai multe schimbări. Este vorba în special de Consiliul Media, ai cărui membri sutn numiţi de partidul de guvernămînt. Cererea privind continuarea amendării legii a fost susţinută de grurpurile socialist, liberal, al verzilor şi de stînga, şi a fost votată cu 316 voturi pentru şi 264 împotriva, cu 33 de abţineri. Europarlamentarii apreciază progresele făcute de Parlamentul ungar, dar mai sunt multe de modificat pentru a restaura independenţa mass-media şi a opri intervenţia statului în libertatea de expresie a jurnaliştilor.
- Sindicatele europene se pregătesc pentru o săptămână de proteste, faţă de propunerile privind pactul pentru competitivitate şi guvernanţa economică, care au fost discutate, vineri, la Bruxelles, de liderii europeni. Sindicatele belgiene s-au retras însă din protestul care viza blocarea accesului tuturor intrărilor în capitala belgiană cu ocazia summitului UE, care va avea loc în 24 martie. Sindicaliştii protestează faţă măsurile de austeritate ce sunt luate de guvernele celor 27 de state membre şi vor fi organizate demonstraţii în Bruxelles, Amsterdam şi Berlin, o grevă generală în sectorul public din Italia, un marş în marea Britanie, o campanie în Franţa şi Germania contra măsurilor de austeritate, urmând să aibă loc acţiuni de protest şi în România, în luna martie.
Vineri, 11 martie
- Summitul liderilor statelor din zona euro a avut loc la Bruxelles, fiind dezbătute măsuri ce ar urma să fie adoptate pentru a combate deficitele bugetare ale ţărilor membre. Premierul grec Georgios Papandreou a declarat că Europa are nevoie de „decizii ferme” pentru a calma pieţele financiare. Discuţiile vizează înlocuirea fondului de întrajutorare european de 440 miliarde de euro cu un mecanism permanent de stabilitate de 500 miliarde de eruo. A fost dezbătut şi un pact care urmăreşte elaborarea unor politici economice comune. Pieţele mondiale aşteaptă un semnal privind progresele făcute pentru stabilirea unui nou Mecanism European de Stabilitate. Este de aşteptat ca Grecia şi Irlanda care au apelat anul trecut la împrumuturi externe să ceară condiţii mai puţin stricte de restituire a fondurilor. Preşedintele eurogrupului, Jean Claude Juncker a declarat că nu sunt motive de îndoială în privinţa solvenţei Greciei, după împrumutul de anul trecut. Spania, una dintre ţările de care piaţa se teme că ar putea ajunge în aceeaşi situaţie ca Grecia şi Irlanda, a avut parte săptămâna aceasta de o reducere a ratingului său de ţară, în contextul temerilor privind abilitatea guvernului de la Madrid de a trece cu bine de criza financiară. Ultimul proiect de acord se referea la faptul că statele din zona euro se angajează să aplice în legislaţia naţională regulamentele UE, aşa cum sunt ele stabilite în cadrul Pactului pentru Stabilitate şi Dezvoltare. Pactul de Stabilitate şi-a stabilit o limită de îndatorare de 60% din PIB-ul ţării respective. Propunerile se referă şi la scăderea taxelor pe muncă, o bază comună de taxare a companiilor şi creşterea vâîrstei de pensionare în funcţie de speranţa de viaţă.
- Discuţiile de la Bruxelles au inclus şi înăsprirea sancţiunilor pentru statele care nu respectă regulile UE. Extinderea Facilităţii pentru Stabilitate Financiară Europeană, impunerea unor noi teste de stres pentru bănci şi implementarea unor criterii pentru sustenabilitatea pe termen lung a economiilor din zona euro au fost pe agenda discuţiilor. Guvernatorul băncii centrale germane, Axel Weber, a sugerat ca scadenţa împrumuturilor acordate Greciei şi Irlandei să fie extinsă la 30 de ani.
- Pe de altă parte, liderii europeni din cele 27 de state membre ale UE au discutat un subiect extrem de fierbinte, la ordinea zilei: situaţia din Libia. Ei spun că Muammar Gaddafi trebuie să plece de la putere. Liderii speră să găsească o abordare comună a crizei politice şi umanitare din această ţară. Franţa a cerut celorlalte state membre să adopte poziţia sa prin care recunoşte consiliul interimar al rebelilor, dar deocamdată nu a reuşit să strângă suficienţi susţinători. Între timp, colonelul Gaddafi a ordonat bombardarea portului Ras Lanuf, informaţiile de ultimă oră arătând că o rafinărie a fost lovită, ca şi o zonă rezidenţială. Trupele guvernamentale au intrat în oraş cu tancurile.
- Preşedintele CE Jose Manuel Barroso a precizat, la începutul summitului, că problema în cazul Libiei este una singură: Gaddafi trebuie să plece. Cancelarul german Angela Merkel a precizat foarte clar că “oricine se întoarce împotriva poporului său nu poate fi un partener de discuţii pentru UE. De aceea, cerem demisia imediată a lui Gaddafi”, a mai spus Merkel.
- Miniştrii apărării din ţările NATO au căzut de acord să-şi repoziţioneze avioanele şi navele de luptă aflate acum în Mediterană, aproape de coasta libiană şi să exploreze în continuare posibilitatea stabilirii unei zone interzise zborului, deasupra Libiei. Ei au decis să crească prezenţa navelor NATO în Mediterană şi să planifice mai bine posibilitatea instaurării unei restricţii a spaţiului aerian, în cazul în care av exista un mandate din partea ONU. Alianţa militară şi-a crescut recent misiunile de supravghere a spaţiului aerian din Libia de la 10 la 24 de ore din 24. NATO va fi mai bine informată în acest fel, ceea ce este crucial în împrejurările actuale.
