duminică

25 septembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 februarie, 2017

Guvernul avea dreptul să modifice codurile penale fără avizul CSM și nu a intrat în conflict cu puterea legislativă și cea judecătorească atunci când a emis OUG 13, a decis miercuri CCR, cu majoritate de voturi.

Nu există niciun conflict între instituții, iar Guvernul a acțional legal, în sfera lui de competență, a declarat Valer Dorneanu, președintele CCR:

Nu orice conflict dintre autorităţi îmbracă condiţia unui conflict juridic de natură constituţională.


Doar acel conflict întruneşte elementele unui conflict juridic de natură constituţională în care părţile îşi arogă puteri, atribuţii, competenţe din sfera de activitate a celorlalte autorităţi sau când o autoritate îşi declină competenţa şi nu îşi exercită rolul pe care îl are potrivit obligaţiilor sale sau refuză să-şi îndeplinească un asemenea rol. 

În situaţia de fapt, noi am constatat că nu există un asemenea conflict nici între autoritatea judecătorească şi Guvern, nici între Parlament şi Guvern”, a spus preşedintele CCR, explicând motivele respingerii celor două sesizări.

„În ceea ce privește pretinsul conflict cu autoritatea judecătorească, acesta ar fi fost valabil, ar fi existat în măsura în care Guvernul ar fi nesocotit o obligație legală de a solicita un aviz obligatoriu. Or, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază oarecum excesiv faptul că textul din lege care se referă la avizarea acelor aspecte care privesc autoritatea judecătorească ar fi îndreptățit CSM (…) să dea aviz în orice probleme care privesc activitatea instanțelor judecătorești. Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii în sensul că a circumscris acea noțiune a activității autorității judecătorește la aspecte care privesc organizarea și funcționarea judecătorească, drepturile și cariera judecătorilor. (…) Ca atare, neexistând un asemenea conflict, și din acest punct de vedere am respins sesizarea”, a mai spus președintele CCR.

CCR a judecat miercuri cererile președintelui Klaus Iohannis și șefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea codurilor penale.


Sesizarea Avocatului Poporului se va discuta joi, când magistrații CCR vor analiza urgența și motivele acesteia, în cazul OUG 13.

Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae, reprezentanții Parlamentului

Din partea Parlamentului au intervenit în dezbatere Nicolae Șerban și Eugen Nicolicea, care au apărat dreptul Guvernului de a emite OUG în domeniul justiției fără avizul CSM.

Ambii au explicat că Parlamentul nu a fost lezat de inițiativa Executivului de a modifica cele două coduri penale prin OUG și că obligativitatea avizului CSM nu există în Constituție.

Șerban Nicolae a fost întrerupt de președintele Curții, în timpul unui expozeu despre circumstanțele aprobării OUG 13. „Vă rog să vă referiți strict la argumentele juridice”, i-a cerut Valer Dorneanu fostului său coleg de partid, senatorul Șerban Nicolae.

Senatorul a mai susținut: „Dacă am admite că un act emis cu nerspectarea unor proceduri, pasul următor ar fi să facem dosare penale tuturor celor implicați. Am ajunge la situația absurdă ca toate actele CCR să atragă răspunderea penală a celor care au adoptat actele respective”.

De asemenea, Nicolae Șerban a reamintit că OUG 13 se referă și la abuzul de serviciu, iar în cazul neconstituționalității acesteia ar exista riscul ca și judecătorii CCR să ajungă să aibă dosare penale.

Senatorul a făcut referire la prevederea din ordonanță care precizează că abuzul în funcție „nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.” Deciziile CCR nu sunt însă acte normative (acestea sunt și responsabilitatea în cazul hotărârilor judecătorești este prevăzută în Legea 303 privind statutul magistraților.

Actul normativ este „izvorul de drept creat de organe ale autorităţii publice, investite cu competenţe normative (parlament, guvern, organe administrative locale). Actul normativ cuprinde norme general-obligatorii, a căror aplicare poate fi realizată şi prin intervenţia forţei coercitive a statului” (De ex: legi, decrete, ordonanţe ale guvernului, regulamente şi ordine ale ministerelor, decizii ale organelor administrative locale).

Guvernul nu a avut reprezentat, fiindcă nu a știu că trebuie să împuternicească persoana trimisă de Ministerul Justiției

Cu toate că sesizările vizau conflictul juridic de natură constituţională între guvern (puterea executivă) și puterea judecătorească, Guvernul nu a fost reprezentat de nimeni, deoarece Executivul nu cunoaște procedura.

S-a prezentat la ședință Cătălin Teodorescu (foto), consilier în Ministerul Justiției, în locul singurului secretar de stat pe care-l mai are instituția, Mariana Moț.

Când Teodorescu a dorit să ia cuvântul, Valer Dorneanu i-a explicat acestuia că nu ministerul este parte, ci Guvernul, deci împuternicirea din partea MJ nu are valoare.

Președintele CCR l-a întrebat pe Teodorescu dacă are împuternicire din partea Guvernului și, după răspunsul negativ al acestuia, a închis ședința și a anunțat retragerea magistraților pentru a delibera.

Cătălin Teodorescu, numit în ianuarie în postul de secretar general în Ministerul Justiției, a fost șeful cabinetului de parlamentar al lui Victor Ponta, care l-a numit în 2012, când avea 31 de ani, prefect de Gorj.

În 2014 a fost numit secretar general adjunct la Ministerul Justiției, dar a fost eliberat din funcție în decembrie 2015, de fostul ministru Raluca Prună.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Economia mondială urmează zig-zagurile tensiunilor geopolitice, iar conjunctura creată de invadarea Ucrainei de către Rusia deschide un viitor imprevizibil, mai ales din perspectiva trezirii demonilor războiului. China are

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: