Guvernul a adoptat pe 22 septembrie, prin ordonanţă de urgenţă, un pachet de măsuri de sprijin pentru autorităţile locale. Ordonanța nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial, nici la 8 zile de la adoptare.
Printre măsurile dispuse de guvern: în situaţia de insolvenţă a unei primării nu mai este permis creditorului să poată executa imobile ori să instituie poprire asupra conturilor.
Iniţiaţiva, gândită de Ministerul Dezvoltării Regionale ca un ajutor acordat în primul rând „celor 40-60 de localităţi” aflate în insolvenţă, după cum estima ministrul Liviu Dragnea în aprilie, poate produce, însă, efecte necalculate asupra tuturor localităților mici și mijlocii, în afară de consecința previzibilă de a deresponsabiliza edilii în fața cheltuielilor și împrumuturilor în care angajează instituțiile.
Acţiunea guvernamentală va avea efect inclusiv în rândul finanţatorilor interni, care, în actualele condiţii, vor dovedi reticenţă în aprobarea creditelor solicitate de administraţiile locale, atâta vreme cât ordonanța nu le lasă nicio șansă de a-și recupera banii.
Aurelian Dochia: Va conta mult capacitatea financiată a solicitantului
Localităţile apelează frecvent la credite bancare pentru finanţarea diverselor proiecte. Credite de acest tip au fost contractate de municipalităţi- Timişoara, Iaşi, Cluj Napoca etc, dar şi de localităţi mici.
Clientul (localitatea) se obligă prin contract să garanteze facilitatea de credit, de obicei cu veniturile bugetare viitoare sau cu bunuri imobile din patrimoniu.
Ce impact va avea în rândul finanţatorilor prevederea conform căreia creditorii nu vor mai putea executa garanţiile unui contract de împrumut explică Aurelian Dochia, consultant financiar, membru în Consiliul de Administraţie al BRD.
„Este evident că măsura va genera un moment de îngrijorare în rândul creditorilor, eventual o reticenţă în a aproba cu uşurinţă cererile de finanţare ale autorităţilor locale, mai ales că nu prea există soluţii suplimentare sau alternative pentru creditori în ceea ce priveşte garanţiile.”, consideră Aurelian Dochia.
În opinia consultantului financiar, decizia guvernului va afecta, paradoxal, administraţiile din localităţile mici: „Va conta cu atât mai mult capacitatea financiară a administraţiei care solicită un credit. Bucureştiul, de exemplu, a contractat recent un credit important de pe pieţele externe fără nicio garanţie. În condiţiile date, nu cred că o localitate mică se poate bucura de un tratament similar, fie şi adresându-se pieţei interne”.
„Ar trebui să existe bani la buget pentru ca Guvernul să creeze alt tip de soluţii pentru administraţiile locale”, este concluzia lui Aurelian Dochia.
Opinia lui Aurelian Dochia confirmă o teză a economistului-şef al BNR, Valentin Lazea, care încă din 2013 semnala că băncile trebuie să îşi revizuiască politicile de creditare inclusiv pentru autorităţile locale.
La un seminar de economic, organizat de Finanțiștii și BNR în martie 2013, Valentin Lazea s-a întrebat retoric cum ar putea băncile să mai crediteze primării care acumulează arierate.
Insolvenţa administraţiilor locale – o fotografie
Cadrul legislativ specific este dat de Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, în vigoare din luna mai 2013.
Textul de lege nu face trimitere la responsabilitatea gestionării corecte şi eficiente a fondurilor publice.
Cu excepţia situaţiilor prevăzute în Codul penal, ordonanţa stabileşte sancţiuni pentru tergiversarea unor aspecte birocratice: amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei pentru neintroducerea de către ordonatorul principal de credite a acţiunii de declarare a situaţiei de criză financiară în termen de 10 zile de la constatarea situaţiei de fapt sau închisoare (de la 3 luni la un an) sau amendă, pentru neintroducerea sau introducerea tardivă a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă.
Câteva date suplimentare:
- Oraşul Aninoasa (jud. Hunedoara) este prima localitate din România intrată în insolvenţă– premiera s-a înregistrat în 2013.
- În 2014, oficial, alte 3 localităţi au fost declarate de instanţe în stare de insolvenţă: Nalbant (Tulcea), Ardeoani (Bacău) şi Naruja ( Vrancea).
- Primăria din Nalbant are obligaţii de plată reprezentând 1.007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
- Vicepremierul Liviu Dragnea declara Mediafax, în aprilie, că “40 sau 60” de localităţi fie sunt în insolvenţă, fie şi-au cerut intrarea în această stare.
Contextul – eforturi bugetare şi reacţii publice
- Ministerul Finanţelor Publice afirma în raportul care a însoţit proiectul de Buget 2014 că, anul precedent (2013), „s-au platit arierate de circa 1 miliard lei la nivelul autorităţilor locale”.
- Pe 16 ianuarie 2014, acelaşi minister informa public că localităţile din România cumulau, la sfârşitul lunii noiembrie 2013, arierate în valoare totală de aproape 250 de milioane de lei (55,4 milioane euro). La această sumă se mai adăugau alte 360 milioane de lei (80 milioane euro), reprezentând arierate în curs de clarificare.
- La 31 martie 2014, primăriile înregistrau arierate totalizând aprovimativ 136 de milioane de euro.
- Cu 3 zile înaintea adoptării în guvern a pachetului de măsuri de sprijin adresat administraţiilor locale, Guvernul a alocat 25,584 de milioane de lei pentru 11 localităţi aflate în insolvenţă, în executare silită sau în imposibilitate de plată.
- Chestiunea arieratelor a intrat în atenţia FMI, care, în 2013, a discutat cu MFP despre datoriile mai vechi de 90 de zile ale administraţiei publice locale şi despre impactul modificărilor legislaţiei, din acest an, asupra reducerii acestora.
- Tot în 2013, IPP a cerut Guvernului să oprească transferul de fonduri publice către acele localităţi fără venituri proprii. Potrivit unui studiu IPP, doar 10% din localităţile din România îşi permit astăzi să acopere integral din venituri proprii (impozite şi taxe locale) cheltuielile de funcționare (care se ridică în medie la aprox. 1 milion lei/an la o comună).
