duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 martie, 2022

Marian-Jean Marinescu, eurodeputat în grupul PPE

Una dintre consecințele războiul declanșat de Rusia lui Putin în inima Europei se poate rezuma în următoare propoziție: cu criminalii nu se fac afaceri. UE a înțeles că Rusia lui Putin nu mai este un partener cu care putem continua să facem afaceri. Desprinderea, care ar putea fi dureroasă pentru unele țări, trebuie să fie radicală iar poziția noastră fermă.

REPowerEU- drumul UE către autonomie energetică

La nivel European s-au identificat deja soluții de înlocuire a importurilor de energie din Rusia. Așadar, după ce Comisia Europeană a publicat #RePowerEU, noi, în Parlamentul European, lucrăm la măsuri pe termen scurt sau mediu care să conducă la micșorarea dependenței energetice de Federația Rusă. Vom menține țintele trasate prin Pactul Ecologic, dar căutăm noi modalități de a le atinge.

Eu pledez pentru atingerea țintei de 55% reducere de CO2 in 2030, dar pe alte căi.  Spre exemplu, prin redeschiderea minelor de cărbune și amânarea închiderii centralelor nucleare. Dincolo de asta, așa cum este prevăzut și în RePowerEU, până în octombrie anul acesta toate statele membre vor trebui să aibă în depozite 90% din necesarul de gaz pentru 2023.

Înlocuirea gazului rusesc


Și pentru că în spațiul public românesc s-a propagat ideea că prin Green Deal Uniunea Europeană ar fi dorit să se renunțe la gaz, aș vrea să subliniez că în nici un document oficial al UE nu este menționat acest lucru.  Studiul de impact al Comisiei Europene la Legea Climei (adoptată în 2020 și prin urmare fără nici o legătură cu schimbările impuse de războiul din Ucraina și despărțirea de Rusia) spune clar că gazul va conta în continuare, respectiv 13% din necesarul de energie in 2030 va fi obținut din gaz. La fel, taxonomia publicată la finalul anului trecut menționează atât gazul cât și #energia_nucleară.

Revenind la înlocuirea gazului rusesc, potrivit Financial Times, SUA finalizează un plan de a furniza UE cu până la 15 miliarde de metri cubi suplimentari de gaz natural lichefiat până la sfârșitul anului 2022, în condițiile în care UE și-a fixat ca obiectiv să înlocuiască 50 de miliarde de metri cubi de gaz furnizat în prezent de Rusia cu surse alternative.

Săptămâna trecută în plenul Parlamentului, la Bruxelles, majoritatea europarlamentarilor au susținut o implementare mai rapidă a surselor regenerabile pentru a face Europa independentă de combustibilii fosili ruși, unii au cerut statelor membre UE să reducă impozitarea energiei și au dorit decuplarea prețurilor la energie electrică și gaze. S-a vorbit și despre  efectul speculațiilor asupra pieței de energie și s-a propus introducerea unei taxări suplimentare asupra companiilor energetice care au beneficiat de pe urma creșterii mult prea mari a prețurilor la energie.

PPE și readaptarea paradigmei energetice europene

În ce mă privește, am înaintat grupului #PPE o serie de propuneri legate de readaptarea paradigmei energetice europene la renunțarea la gazul rusesc. În primul rând, consider că trebuie investigate in mod transparent costurile reale ale energiei, functie de fiecare materie primă in parte: cărbune, gaz, apă, nuclear, regenerabil etc. Contribuția fiecărei materii prime la mixul energetic trebuie clarificată, căci ponderea gazului în mixul energetic nu justifică nivelul creșterii prețului final. O creștere a producției de energie din orice materie primă, pe o perioadă limitată, ar putea fi o modalitate de calmare a pieței. Pe de altă parte, Rezerva de stabilitate a pieței trebuie activată,  iar accesul neemițătorilor pe Platforma de licitație a certificatelor trebuie interzis. Este evident faptul că este necesară creșterea producției din zăcămintele de gaze naturale existente in Europa – Norvegia, Țările de Jos, dezvoltarea exploatarii unor noi resurse de gaze în UE – Marea Neagră (Romania), Cipru și creșterea importurilor din țări terțe, altele decât Rusia. Apoi, rolul gazului lichefiat (LNG) trebuie reevaluat si pe cale de consecință este necesară construirea de terminale LNG intr-o distributie geografica echilibrata.


Așa cum am subliniat și mai sus, pentru o perioadă limitată de timp, trebuie să se permita producția de energie pe bază de cărbune și redeschiderea mineritului de suprafață în UE pentru a înlocui cărbunele rusesc. La fel, trebuie incurajata producția de energie nucleară și finalizate sistemele de interconectare energetica si de gaze din UE.

Nu în ultimul rând, statele membre trebuie să modifice planurile naționale (PNRR ) și să investească mai mult în sectorul energetic, iar

Comisia Europeana să utilizeze cea de-a doua parte a PNRR (partea de împrumuturi) pentru a investi (centralizat sau prin intermediul statelor membre) în sectorul energetic. Această investiție ar putea include noi surse de gaz, conducte de gaze (de ex. BRUA), interconexiuni de gaz și energie, eolian în larg.

Tot Comisia Europeana ar trebui să modifice Taxonomia 2 prin care, pe de o parte, să se introducă pentru o perioadă limitată limite tehnice realizabile pentru gaze și, pe de alta, să consolideze producția de energie nucleară.

Fondurile Programului Horizon ar trebui redirecționate către cercetare si inovare in domeniul tehnologiilor durabile și combustibililor alternativi durabili. Consider că executivul european ar trebui să primească mai multe competențe în ceea ce privește investițiile incluse în planurile operaționale ale statelor membre, care ar trebui să contribuie mai mult la sectorul energetic. Și, în fine, ar fi de dorit ca la Bruxelles, Comisia să elaboreze o evaluare a impactului diferitelor zone geografice, în special nordul Africii, în ceea ce privește eliminarea treptată a aprovizionării cu combustibili fosili.

Oportunități pentru România

Aș încheia într-o notă pozitivă spunând că între statele membre #UE, România se află într-o poziție privilegiată: gazul din Marea Neagră și interconectarea cu BRUA (conducta de interconectare Bulgaria, România, Ungaria, Austria) prin care să primim gaz lichefiat (LNG) ne-ar putea permite să devenim independenți de gazul rusesc.

***

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Marian-Jean Marinescu (PNL, România) este coordonatorul grupului PPE pentru politica europeană de transport și președinte al Inter-grupului ”Cer și Spațiu” din Parlamentul European. Actualmente, activitatea sa parlamentara se desfășoară în comisiile TRAN, CONT, ITRE si ENVI si in comisia speciala pentru lupta împotriva cancerului- BECA. Membru al Parlamentului European din 2007, Marian-Jean Marinescu a fost vicepreședintele Grupului PPE pentru două legislaturi, președintele Grupului PPE ”Bugete și Politici Structurale” si coordonatorul grupului PPE ”Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”.

***

Etichete: , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Rusia va fi un capitol inchis pentru UE atunci cind UE nu va mai folosi si plati gaz rusesc , in primul rind .
    In al doilea rind , atunci cind UE nu va mai importa hrana din Rusia .
    Pina atunci astfel de declaratii sint praf in ochii cetatenilor pe care nu ii reprezentati .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Rusia va fi un capitol inchis pentru UE atunci cind UE nu va mai folosi si plati gaz rusesc , in primul rind .
    In al doilea rind , atunci cind UE nu va mai importa hrana din Rusia .
    Pina atunci astfel de declaratii sint praf in ochii cetatenilor pe care nu ii reprezentati .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: