La 6 ani după scandalul LuxLeaks, un grup de organizații media din Europa, între care francezii de la Le Monde și germanii de la Süddeutsche Zeitung, publică luni noi dezvăluiri care arată că Luxemburg joacă în continuare rolul de paradis fiscal pentru circa 55.000 de societăţi-fantomă create de multinaţionale, miliardari, artiști, sportivi, dar şi de grupări mafiote.
„Luxemburg respinge afirmațiile făcute în aceste articole, precum și portretizarea complet nejustificată a țării și a economiei sale”, a transmis guvernul într-un comunicat, în care combate acuzațiile referitoare la calitatea normelor sale de combatere a spălării banilor.
Grupul de publicații a anunțat luni că va publica ancheta denumită „OpenLux” sub forma unui serial ce se va întinde pe întreaga săptămână.
Printre cei menţionați luni de Le Monde ca profitând de serioase avantaje fiscale sunt sportivul american Tiger Woods, cântăreaţa columbiană Shakira, actorii americani Angelina Jolie şi Brad Pitt, familia Hermes, prinţul moştenitor al Arabiei Saudite şi trei sferturi din companiile listate la CAC-40, principalul indice al Bursei din Paris. Pe listă figurează companii emblematice franceze, precum Decathlon, JCDecaux sau Yves Rocher.
„Sute de multinaţionale (LVMH, Kering, KFC, Amazon) au deschis filiale financiare. Familii bogate îşi fructifică aici patrimoniul imobiliar”, scrie Le Monde în ediţia sa digitală.
Totodată, ancheta OpenLux dezvăluie existenţa unor fonduri de provenienţă dubioasă, care ar putea avea legătură cu activităţi infracţionale în care ar fi implicate mafiile rusă şi calabreză. Inclusiv partidul italian de extremă dreapta Liga ar avea în Luxemburg un cont vizat de autorităţile de la Roma, la fel şi persoane apropiate regimului venezuelean, care ar fi ascuns aici fonduri provenite din contracte publice afectate de corupţie, potrivit sursei citate.
„Aceste anchete confirmă că Marele Ducat este, în pofida a ceea ce afirmă autorităţile luxemburgheze, un autentic centru «offshore», ceva între City-ul din Londra şi Insulele Virgine Britanice. Circa 90% din societăţi sunt controlate de non-luxemburghezi”, scrie Le Monde.
Publicaţiile care au luat parte la această anchetă au transmis că investigaţia a fost posibilă graţie directivei Uniunii Europene din 2018 care a cerut crearea de registre publice ale proprietăţilor reale şi ale societăţilor în toate statele membre.
Luxemburg a făcut și în 2014 obiect al unei investigații de presă similare – LuxLeaks: 40 de instituții media au publicat documente din care a reieșit, între altele, că 340 de companii internaţionale au aranjat cu autorităţile luxemburgheze structuri corporate speciale pentru fiscalitate preferenţială.
După respectivele dezvăluiri, Luxemburgul – alături de Olanda şi Irlanda – a fost în centrul unei polemici privind avantajele fiscale acordate multinaţionalelor, iar Comisia Europeană a lansat mai multe investigaţii privind facilităţile fiscale acordate de Luxemburg anumitor companii.
În iunie 2014, Bruxelles-ul a început o procedură de infringement împotriva acestei ţări, cerând informaţii despre impozitarea companiei Amazon în Ducat. Autorităţile luxemburgheze au refuzat la acel moment să ofere toate informaţiile cerute.
În 2016 a apărut și primul proces plecat de la LuxLeaks – au fost trimise în judecată persoanele care au furnizat presei documentele financiare de la care a pornit ancheta din 2014.
