Mandatele a doi dintre cei trei judecători ai organului de apel din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au expirat marți. Poziția SUA, de a bloca noi numiri, a pus, de facto, pe butuci, sistemul de arbitraj al organizației care supraveghează 96% din comerțul internațional.
Organul de apel este cel care arbitrează disputele comerciale și autorizează sancțiuni împotriva părților care încalcă regulile.
Luni a avut loc o nouă încercare de ajungere la un consens cu privire la ocuparea posturilor vacante. Ambasadorul Statelor Unite la OMC, Dennis Shea, a spus că celelalte state membre nu au răspuns la îngrijorările Washingtonului cu privire la ceea ce SUA numesc o depășire a mandatului organului de apel. Într-un discurs al cărui text a fost distribuit de misiunea americană, Dennis Shea a precizat că Statele Unite nu susțin o propunere privind ocuparea pozițiilor vacante ale organului de apel.
Statele membre au posibilitatea de a depune o plângere oficială la OMC dacă se simt nedreptățile în relația cu alți parteneri. În situația în care una dintre părți nu este mulțumită de o decizie a Organizației, poate face apel. Organul de apel poate solicita conformarea părții care a greșit, iar dacă decizia sa nu este respectată, partea nedreptățită poate impune tarife vamale în valoarea stabilită de acest organism de arbitraj ca fiind proporțională cu daunele suferite ca urmare a încălcării regulilor internaționale.
Dacă statele ar fi fost mai deschise să negocieze așa încât disputele comerciale să nu ajungă la organul de apel, tensiunile ar fi putut fi mai bine gestionate, notează The Economist. Iar rezoluțiile organului de apel sunt departe de a fi pe placul membrilor. Doar 58% dintre reprezentanții naționali susțin că sunt de acord cu deciziile acestuia, potrivit unui sondaj recent.
”Brațul de negociere al OMC este rupt de ani buni”, punctează publicația. OMC are 164 de membri, acordul comun fiind greu de obținut. Fiecare membru are drept de veto asupra oricărei decizii de liberalizare a comerțului, iar fără noi negocieri, doar organul de apel a continuat să funcționeze, ceea ce a dus la acumularea de resentimente în rândul multor state, nu doar SUA.
Americanii au avut multe de pierdut din cauza paralizării negocierilor, principala nemulțumire fiind faptul că nu au reușit să ralieze ceilalți membri împotriva Chinei. Cele mai multe plângeri la OMC împotriva politicilor comerciale ale Beijingului (mai mult de jumătate) au fost depuse de Statele Unite. Și cum nu toate au fost câștigate de Casa Albă, administrația Trump a decis să ocolească OMC. Acum că nu mai are niciun interes să deblocheze funcționarea organului de apel, SUA făcându-și singure dreptate, celelalte state riscă să nu-și mai poată rezolva disputele și să apeleze la tehnici similare.
UE și OMC
”Sistemul OMC de soluționare a litigiilor și organul său de apel au reprezentat, până în prezent, un factor-cheie pentru securitatea și previzibilitatea sistemului comercial multilateral. Fără un sistem adecvat de aplicare, normele multilaterale nu mai pot funcționa în mod eficient. În cazul în care nu se ajunge la o soluție pentru impasul actual în ceea ce privește numirile în cadrul organului de apel, întregul sistem este în pericol”, avertiza Comisia Europeană, încă de anul trecut.
De la crearea OMC, UE a fost unul dintre principalii utilizatori ai sistemului de soluționare a litigiilor. Uniunea a fost implicată în 187 de cazuri de soluționare a litigiilor, dintre care 102 ca reclamant și 85 ca pârât. În alte 197 de cazuri, aceasta a solicitat să intervină cu statutul de ”parte terță”, care permite membrilor OMC să urmărească litigiile care implică alte părți.
UE, care este reprezentată de Comisia Europeană, a urmărit, de asemenea, în numeroase rânduri, să amelioreze și să clarifice acordurile OMC, solicitând deliberări din partea grupurilor speciale ale OMC și a organului său de apel.
O estimare recentă arată că statutul de membru al OMC sau al predecesorului său, Acordul general privind tarifele și comerțul (GATT), a dus la creșterea schimburilor comerciale cu 171%.
