Un „inel de apărare” trebuie construit în jurul vecinilor est-europeni România, Bulgaria şi Serbia pentru a-i ajuta să facă faţă consecinţelor unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, a declarat vineri economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare /BERD/ Erik Berglöf canalului american de televiziune CNBC, citat de Agerpres.
Cea mai mare dintre cele trei ţări, România, va fi capabilă să reziste crizei, chiar dacă băncile greceşti au o prezenţă destul de semnificativă în sectorul financiar al ţării, au afirmat oficiali de la bănci centrale şi comerciale pe marginea reuniunii anuale a berd la Londra, citaţi de CNBC, în ediţia online.
Există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti.
„Există deja măsuri” pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci, a spus Berglöf. „Noi nu vorbim mult despre asta dar… în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare”. „Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia”, a adăugat el.
Când prima fază a crizei a lovit Europa Centrală şi de Est în 2009, băncile occidentale prezente în regiune şi autorităţile din ţările respective s-au întâlnit în capitala Austriei şi au creat Iniţiativa de la Viena – un acord menit să se ocupe de efectele colapsului băncii Lehman Brothers asupra regiunii CEE /Comunitatea Economică Europeană/, aminteşte CNBC.
În cadrul Iniţiativei de la Viena, băncile occidentale s-au angajat să menţină fonduri în filialele lor din Est, în ciuda nevoii de capital în băncile-mamă, pentru a preveni o ieşire dezordonată de fonduri din regiune.
Iniţiativa de la Viena a avut succes în asigurarea faptului că nu a existat nicio ieşire semnificativa de capital din ţările est-europene, dar, din cauza crizei datoriilor din zona euro, regiunea încă nu şi-a revenit şi o nouă iniţiativă, denumită Viena 2.0, a fost lansată.
Sub Viena 2.0, băncile occidentale s-au angajat să menţină nivelurile de creditare în ţările din regiune ce primesc ajutor de la Fondul Monetar Internaţional, inclusiv România.
„Rată de solvabilitate. Măsuri prudente”, a declarat guvernatorul băncii centrale române, Mugur Isărescu, pentru CNBC.com, când a fost întrebat despre măsurile luate de ţara sa pentru a se proteja împotriva unui posibil efect secundar al crizei din Grecia.
Rata solvabilităţii în sistemul bancar din România este de peste 14 la suta şi autorităţile de reglementare locale au declarat că filialele locale ale băncilor elene sunt bine capitalizate.
România nu a văzut ieşiri semnificative de capital de portofoliu străin şi niciun semn de retragere a depozitelor de la bănci, a afirmat viceguvernatorul băncii centrale Cristian Popa.
„Nu am văzut niciun semn de retrageri de depozite. Preocuparea noastră este de a preveni ca o posibilă răscumpărare dezordonată a datoriilor /filialelor băncilor străine din România/ să aibă loc în viitor, deşi expunerea băncii-mamă la filialele din România până în prezent a rămas în linii mari stabilă”, a adăugat el.
„Ceea ce este important este ca răscumpărarea datoriilor să nu devină dezordonată, excesivă sau prea rapidă”.
„Nici instituţiile financiare internaţionale şi nici ţările gazdă nu doresc să vadă o situaţie în care este creată o criză a creditelor” din cauza gradului de răscumpărare, a mai spus Popa.
„Împrumuturile de la băncile străine către subsidiarele lor din România nu au scăzut atât de mult. Suntem îngrijoraţi de ceea ce s-ar putea întâmpla de acum încolo”, a adăugat el.
Popa a mai afirmat că România lucrează cu Fondul Monetar Internaţional asupra îmbunătăţirii continue a metodologiilor testelor de stres pentru băncile locale, România fiind în prezent unul dintre cele mai avansate state membre ale UE în termeni de teste de stres în sectorul bancar.
Viceguvernatorul BNR consideră că Grecia va fi capabilă să îşi depăşească criza şi să rămână în interiorul monedei unice.
„Eu încă mai cred că este mult mai probabil că Grecia va rămâne în zona euro, dar este important să îndeplinească toate angajamentele”, a spus Popa.
Steven van Groningen, presedintele celei de-a treia mari bănci din România, Raiffeisen Bank Romania, a declarat că nu este îngrijorat de un impact direct al crizei din Grecia, deoarece băncile greceşti din România sunt bine capitalizate.
„Singurul lucru pe care îl văd este un pic de reacţie generală în regiune… valutele sub presiune”, a spus van Groningen.
Moneda României a atins recent minime multiple record în raport cu euro, în timp ce investitorii au renunţat la activele percepute ca riscante.
„Trebuie să vedem dacă acest lucru continuă şi monitorizăm impactul asupra consumatorilor cu credite în euro”, a adăugat el. „Noi nu îl excludem… dar nu mă aştept la nimic şocant”, a spus el.
Van Groningen a adăugat că încrederea consumatorilor în România este scăzuta, afectată nu numai de criza din zona euro şi Grecia, dar de asemenea de schimbările politice recente – cu două guverne prăbuşite în trei luni – şi perspectiva alegerilor viitoare.
Cu toate acestea, el s-a declarat convins că situaţia poate fi „gestionată” în pofida perspectivei întunecate de pe pieţe.
„Este ca şi cum ai lua un medicament neplăcut, dar ştii că vei trăi şi vei deveni mai puternic”, a conchis van Groningen.
