Economia globală va cunoaște o ușoară redresare, dar riscurile persistente sunt serioase, după șocurile provocate de pandemia de Covid și de războiul din Ucraina, inflația persistentă și de înăsprirea politicilor monetare ale principalelor bănci centrale care încearcă să readucă sub control prețurile, anunță Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
În cel mai recent raport Economic Outkook al organizației cu sediul la Paris se prognozează o expansiune de 2,7% a PIB-ului global în acest an și o creștere modestă de 2,9% în 2024, amândouă valori sub media ultimilor 7 ani de dinainte de pandemie.
SUA, China și zona euro vor avea aceeași încetinire relativă a reluării creșterii economice, în timp ce presiunile inflaționiste vor va fi mai puternice decât în perioada pre-pandemice.
Conjuctura economică creează o dificultate deosebită pentru băncile centrale, deoarece acestea trebuie să reacționeze la presiunile inflaționiste care se dovedesc a fi mai puternice decât se anticipa, fără să afecteze în același timp dezvoltarea economiei, spune OCDE.
Creșterea economiei mondială este încetinită de inflație
„Desigur, băncile centrale trebuie să rămână vigilente și să cântărească cu atenție ambele părți ale riscului”, a declarat Clare Lombardelli, economistul șef al organizației, într-o conferință de presă.
„Evident că nu ar trebui să nu înăsprească prea mult politica monetară, peste punctul în care acest lucru ar avea un impact mai mare asupra creșterii decât asupra prețurilor. Deci, acesta este un echilibru delicat pentru băncile centrale, dar astăzi spunem că vor trebui să mențină o politică monetară restrictivă până când va fi evident că inflația este coborâtă în mod durabil până la valoarea țintită și asta înseamnă inflație de bază, precum și inflație generală”, a mai spus el.
Declarațiile vin la o zi după ce Banca Mondială a avertizat că economia globală este într-o stare precară și se îndreaptă către o încetinire substanțială a creșterii la sfârșitul acestui an, pe măsură ce majorările ratelor dobânzilor încep să frâneze economia globală.
Consiliile de administrație ale băncilor centrale se confruntă cu spectrul deciziilor iminente cu privire la suspendarea sau continuarea celui mai abrupt ciclu de majorări ale ratelor dobânzilor din anii 1980 încoace, atât Fed cât și BCE urmând să ia decizii de politică monetară săptămâna viitoare.
OCDE spune că efectele majorărilor anterioare se observă din ce în ce mai mult – în special pe piețele imobliare și financiare – dar cele mai puternice efecte se vor vedea spre finele acestui an și în 2024. Însă nu este foarte clar care va fi magnitudinea acestor interferențe în economia reală, în timp ce inflația va putea persista o perioadă mai lungă decât se anticipează.
„Rămâne o incertitudine semnificativă cu privire la perspectivele economiei globale, iar riscurile majore din cadrul prognozelor sunt în sens negativ”, spune OCDE.
Totuși, băncile centrale sunt îndemnate să mențină politici restrictive și chiar să majoreze dobânzile în continuare, dacă este necesar, până când vor apărea semne clare că presiunea inflaționistă este redusă pe termen lung.
OCDE spune că autoritățile ar trebui să utilizeze din plin instrumentele financiare lichide dacă politicile restrictive creează stres pe piață și că guvernele economiilor emergente ar putea efectua temporar intervenții pe piața valutară sau să controleze fluxurile de capital pentru a evita destabilizarea economiilor.
Pentru a ajuta băncile centrale să limiteze cât mai mult presiunile pe partea cererii care stimulează inflația, guvernele ar trebui să aloce sprijinul financiar orientat către gospodăriile cele mai vulnerabile, recomandă organizația.
Conform datelor disponibile, fondurile alocate pentru atenuarea socului prețurilor la energie sunt încă considerabile în Europa și de regulă nedifențiate, ceea ce pune, de asemenea, presiune asupra finanțelor publice care suportă deja sarcini mai mari ale datoriilor după pandemia de Covid.
„Opțiunile pentru factorii de decizie politică fiscală sunt mai clare, dar nu mai ușor de implementat, având în vedere sensibilitatea politică inerentă a alegerilor politice cu efecte redistributive directe”, a spus Lombardelli.
***
