Deficitul comercial lunar al României a urcat la aproape două miliarde și jumătate de euro în octombrie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Deși exporturile au ajuns la un nivel record (6.547,5 milioane euro), minusul din schimburile de mărfuri cu străinătatea a stabilit și el un nou record în materie după ce importurile au trecut pragul de 9 miliarde euro.
Diferența dintre importuri și exporturi s-a majorat după primele zece luni ale anului curent până la 19,3 miliarde euro sau 8% din PIB prognozat pentru anul în curs. De luat aminte la dispunerea majorărilor pe fluxuri de export și import față de aceeași lună a anului anterior comparative cu avansul economiei. Respectiv doar +4,6% la export pe septembrie și octombrie, +7,1% avans PIB pe T1-T3, dar +11,4% pe septembrie și +11,8% pe octombrie la importuri.
Una peste alta, pe primele zece luni, livrările la extern au însumat circa 61 miliarde euro iar intrările 80,3 miliarde euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate de la începutul anului în curs a coborât sub nivelul din 2020 și la cea mai redusă valoare din ultimii zece ani, adică doar 79,3%. Ceea ce este îngrijorător și pune presiune pe cursul de schimb.
Seria statistică arată tendința deficitului comercial lunar de a se stabiliza pentru o lună „normală” peste cota de 2 miliarde euro, depășită la finele T1 2021. Pe acest trend ne îndreptăm (fapt indicat chiar și de prognoza oficială în vigoare) spre un minus anual nesustenabil pe termen lung de 10% din PIB în schimburile de mărfuri cu străinătatea.
Contrar excedentelor comerciale consemnate pe toată linia ale statelor din Europa Centrală la care ne raportăm (Polonia, Cehia și Ungaria) România continuă să aibă un deficit comercial semnificativ și în creștere. În bună parte (cam două cincimi) provenit chiar din aceste state care ne concurează pe propria noastră piață de desfacere, ceea ce ar trebui să ne pună în gardă din perspectiva competitivității.
Mașinile și echipamente de transport, contribuția pozitivă de 5% pe soldul comercial după T1 s-a inversat pe minus la zece luni
Schimburile cu țările din UE au fost de 44,38 miliarde euro la export și 58,33 miliarde euro la import (72,6% din total la exporturi şi 72,7% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,16 miliarde euro și importuri de 14,95 miliarde euro (27,1% la export și, respectiv, 27,2% la import).
Au rezultat solduri negative de aproape 14 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi circa 5,2 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. Repartizarea în deficit a minusului pe cele două mari destinații a fost similară cu datele consemnate la ponderea schimburilor de mărfuri pe segmentele intracomunitar și extracomunitar.
Sectorul de mașini și echipamente de transport și-a accentuat trendul negativ început în aprilie. După ce singurul excedent sectorial pe care îl aveam a dispărut, deficitul pe această zonă se accentuează rapid. Contribuția acestui segment strategic al exporturilor românești la soldul general a evoluat în jos, de la +5% la finele T1, spre -5% după primele 10 luni din 2021.
La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, se păstrează rezultatele slabe. Cu un minus de circa 5,5 miliarde euro, gradul de acoperire a avut o valoare îngrijorătoare (77%) iar ponderea în deficit s-a apropiat de 30%. În plus, am trecut pe plus semnificativ (+388 milioane euro) la materii prime și materiale, adică o incapacitate de a le prelucra în țară, cu valoare adăugată mai mare.
Singura veste bună, deficitul pe zona de produse alimentare s-a stabilizat la ceva mai mult de un miliard și jumătate eurodupă primele zece luni ale anului. De reținut, gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a urcat la 77%, după ce în prima jumătate a anului, gradul de acoperire a fost cu mult mai redus, de doar 63%.
Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului și reluarea deplasărilor în perioada de acalmie a pandemiei înaintea valului patru, pe fondul capacităților de producție insuficiente, au contribuit la accentuarea puternică a deficitului la combustibili și lubrifianți, care a depășit 3,5 miliarde euro (din care un de miliard de euro doar în ultimele două luni).
Cea mai importantă sursă a deficitului comercial al României a continuat să o reprezinte soldul negativ al schimburilor cu exteriorul de produse chimice, unde minusul a urcat deja la aproape NOUĂ miliarde de euro, spre jumătate din total. Este consecința reducerii masive a capacității de producție pe o componentă strategică a industriei românești.
