Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult›
07.04.2021
Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult›
07.04.2021
Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
06.04.2021
3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult›
06.04.2021
Analiza comerțului exterior în pandemie: De la cine ce am cumpărat, ce și cui am vândut. Topul țărilor care ne produc deficit comercial
de Marin Pana , 28.3.2021
În anul 2020, exporturile României au însumat 62.175,6 milioane euro (-9,9% față de anul anterior) iar importurile s-au ridicat la 80.563,9 milioane euro (-6,6% față de anul anterior), potrivit datelor publicate de INS în buletinul dedicat comerțului exterior.
Astfel, deficitul comercial a ajuns la 18.388,3 milioane euro (+6,3% comparativ cu anul precedent) iar gradul de acoperire FOB/FOB la doar 80,4%.
Cele mai importante produse la export și la import
Cele mai importante șase grupe de produse livrate la extern de România (cu o pondere de cel puțin 5% din total) au cumulat 73,4% din valoarea exporturilor. Scăderile, înregistrate pe toată linia, în anul restrângerii de activitate ca urmare a pendemiei au fost între 7,4% la grupa de mașini și aparate, echipamente electrice și 17,7% la materiale textile și articole din acestea.
Simetric, cele mai importante șase grupe de produse importate de țara noastră (cu o pondere de cel puțin 5% din total) au cumulat 71,4% din valoarea importurilor.
În cazul acestora, însă, se remarcă și un capitol la care s-a înregistrat o creștere semnificativă (+6,6%), exact acolo unde stăm cel mai slab la balanța sectorială, pe segmentul produselor chimice.
În ceea ce privește celelalte cinci grupe de produse care apar în schimburile externe atât la export cât și la import, trebuie subliniat că, pe fondul scăderilor induse de pandemie, România a pierdut aproape toate „meciurile” sectoriale, excepția notabilă fiind înregistrată pe grupa de mijloace și materiale de transport (-7,7% la export și -14,9% la import).
Iată cum arată și defalcarea calculată de INS pe grupe de produse la export FOB și la import CIF:
Ungaria și Polonia, peste Germania la excedentul în raport cu România
În structura pe țări partnere cu care s-au derulat schimburile de mărfuri pe parcursul anului trecut regăsim pe podium Germania, Italia și Franța la export, respectiv, Germania, Italia și Ungaria la import.
Surprinzător, Ungaria a reușit să cumuleze 7,3% din importurile României și să depășească China (6,3%).
Relevant pentru a vedea care sunt direcțiile pe care ar trebui să mergem pentru a echilibra comerțul exterior în plan bilateral, este topul țărilor cu care ieșim pe minus în urma livrărilor reciproce de mărfuri. De reținut, în context, prezența pe podium a două colege din regiune, Ungaria și Polonia, care au reușit să devanseze Germania.
Topul țărilor care ne-au produs deficit
De remarcat și faptul că, în materie de grad de acoperire a importurilor din exporturile realizate, stăm cu mult mai slab față de Polonia (46,7%) și Ungaria (52,6%) decât față de Germania (84,6%). Deși dificil, ar trebui abordate mult mai apăsat piețe mari și solvabile precum China sau Rusia.
Mai ales că, oarecum paradoxal, România are chiar excedente față de economii precum Marea Britanie (+674,9 milioane euro), Franța (+447,7 milioane euro) sau SUA (+181 milioane euro). Ceea ce înseamnă că avem ce vinde pe piețe unde prețurile sunt mai mari dar avem realizări mai slabe atunci când competiția pe raportul calitate/preț este mai strânsă.
În fine, ar trebui să acordăm mai multă atenție evoluțiilor tot mai nefavorabile cu Turcia, cu care am ajuns de la echilibru relativ în urmă cu șapte-opt ani, la un minus care se duce spre 1,5 miliarde euro în 2020.
De asemeni, pe relația cu Italia, al doilea partener comercial, cu care de la mici plusuri sistematice am ajuns la un deficit de peste o jumătate de miliard de euro.
***