duminică

15 mai, 2022

Analiza comerțului exterior în pandemie: De la cine ce am cumpărat, ce și cui am vândut. Topul țărilor care ne produc deficit comercial

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 martie, 2021

În anul 2020, exporturile României au însumat 62.175,6 milioane euro (-9,9% față de anul anterior) iar importurile s-au ridicat la 80.563,9 milioane euro (-6,6% față de anul anterior), potrivit datelor publicate de INS în buletinul dedicat comerțului exterior.

Astfel, deficitul comercial a ajuns la 18.388,3 milioane euro (+6,3% comparativ cu anul precedent) iar gradul de acoperire FOB/FOB la doar 80,4%.

Cele mai importante produse la export și la import

Cele mai importante șase grupe de produse livrate la extern de România (cu o pondere de cel puțin 5% din total) au cumulat 73,4% din valoarea exporturilor. Scăderile, înregistrate pe toată linia, în anul restrângerii de activitate ca urmare a pendemiei au fost între 7,4% la grupa de mașini și aparate, echipamente electrice și 17,7% la materiale textile și articole din acestea.


Simetric, cele mai importante șase grupe de produse importate de țara noastră (cu o pondere de cel puțin 5% din total) au cumulat 71,4% din valoarea importurilor.

În cazul acestora, însă, se remarcă și un capitol la care s-a înregistrat o creștere semnificativă (+6,6%), exact acolo unde stăm cel mai slab la balanța sectorială, pe segmentul produselor chimice.


În ceea ce privește celelalte cinci grupe de produse care apar în schimburile externe atât la export cât și la import, trebuie subliniat că, pe fondul scăderilor induse de pandemie, România a pierdut aproape toate „meciurile” sectoriale, excepția notabilă fiind înregistrată pe grupa de mijloace și materiale de transport (-7,7% la export și -14,9% la import).

Iată cum arată și defalcarea calculată de INS pe grupe de produse la export FOB și la import CIF:

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Ungaria și Polonia, peste Germania la excedentul în raport cu România

În structura pe țări partnere cu care s-au derulat schimburile de mărfuri pe parcursul anului trecut regăsim pe podium Germania, Italia și Franța la export, respectiv, Germania, Italia și Ungaria la import.

Surprinzător, Ungaria a reușit să cumuleze 7,3% din importurile României și să depășească China (6,3%).

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Relevant pentru a vedea care sunt direcțiile pe care ar trebui să mergem pentru a echilibra comerțul exterior în plan bilateral, este topul țărilor cu care ieșim pe minus în urma livrărilor reciproce de mărfuri. De reținut, în context, prezența pe podium a două colege din regiune, Ungaria și Polonia, care au reușit să devanseze Germania.

Topul țărilor care ne-au produs deficit

De remarcat și faptul că, în materie de grad de acoperire a importurilor din exporturile realizate, stăm cu mult mai slab față de Polonia (46,7%) și Ungaria (52,6%) decât față de Germania (84,6%). Deși dificil, ar trebui abordate mult mai apăsat piețe mari și solvabile precum China sau Rusia.

Mai ales că, oarecum paradoxal, România are chiar excedente față de economii precum Marea Britanie (+674,9 milioane euro), Franța (+447,7 milioane euro) sau SUA (+181 milioane euro). Ceea ce înseamnă că avem ce vinde pe piețe unde prețurile sunt mai mari dar avem realizări mai slabe atunci când competiția pe raportul calitate/preț este mai strânsă.

În fine, ar trebui să acordăm mai multă atenție evoluțiilor tot mai nefavorabile cu Turcia, cu care am ajuns de la echilibru relativ în urmă cu șapte-opt ani, la un minus care se duce spre 1,5 miliarde euro în 2020.

De asemeni, pe relația cu Italia, al doilea partener comercial, cu care de la mici plusuri sistematice am ajuns la un deficit de peste o jumătate de miliard de euro.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: