Șeful Gărzii de Mediu: Mafia deșeurilor, foarte bine conectată la clasa politică

Corupția din vămi și conectarea mafiei deșeurilor la clasa politică au făcut ca România să devină principala destrinație a gunoaielor exportate ilegal din state bogate și care  ajung să polueze grav țara noastră, a explicat Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Digi24.ro.

Principalele declarații ale lui Octavian Berceanu

Și Interpolul se întreabă de ce nu avem scannere în vămi

• Deșeurile generează foarte multă poluare, ajung să polueze sute și mii de ani solul, aerul și pânza freatică.
• Importul de deșeuri este interzis. Excepție fac deșeurile care merg să fie valorificabile, adică merg pe incinerare, merg pe producția de fibră, merg pe producția de aluminiu, sau pe alte zone, de cauciuc de exemplu. Dar, sub umbrela acestor companii care fac reciclare sau au instalații, sub această umbrelă apar niște pirați ai deșeurilor care folosesc numele companiilor pentru a le introduce în România.
• Presiunea deșeurilor a crescut în ultimii doi ani, după ce China și câteva țări din Asia au refuzat să mai primească deșeuri. Containerele cu marfă veneau în Europa, erau descărcate, iar la întoarcere erau încărcate cu deșeuri. China a refuzat să mai primească și presiunea a crescut pe țările est-europene. Europa s-a trezit cu un volum mare de deșeuri.
• Și unde poți să scapi mai repede? Pe distanța cea mai scurtă, unde există vid legislativ, unde există o mafie a deșeurilor. Și aici vorbim de România, Bulgaria, Turcia, Moldova.
• Prima caracteristică a mafiei deșeurilor este că nu e la vedere. A doua, a fost foarte bine conectată cu clasa politică.
• Trebuie să ne uităm cum de intră în țară. Se trece vama foarte ușor din vestul Europei. Avem introducerea în țară prin vămi, prin zona Constanța. Acolo poate nu sunt suficiente scanere fixe. Toate țările au, noi nu avem. De ce? Și întrebarea asta și-o pune și Interpolul.

Nu avem o evidență clară a depozitelor de deșeuri

• De ce nu avem o evidență foarte clară a depozitelor de deșeuri? Fiecare comună și-a ascuns un depozit la margine.
• Este foarte ușor să te scapi de deșeuri în balastiere și apoi să pui ceva pământ deasupra.
• Trebuie să vedem ce angajați ai unor instituții ale statului au facilitat aceste depozitări.
• Am avut câteva experiențe pe introducerea deșeurilor textile. Figurau pe actele emise de alte state ca deșeuri, în țară ajung ca produse second-hand. O parte mică ajunge să fie vândută, o altă parte ajunge în cuptoarele de cogenerare de la fabricile de ciment și o altă parte este vândută în baloți de 30 de kg cu 10 lei. Cel care cumpără sortează niște haine de acolo, iar restul sunt aruncate în albiile râurilor. Când avem ploaie, vedem toate aceste deșeuri aduse de ape.
• Actele sunt schimbate fix la intrarea în țară. Se emit din afară două seturi de acte, acolo sunt deșeuri pur și simplu, pentru transportul care trece prin Europa, iar când intră în România apar ca haine second-hand în acte.
• Încercăm să destructurăm aceste organizații de crimă organizată. Reușim să trimitem înapoi deșeurile, iar unde nu putem merge cu urmărirea penală.
• Volumul de deșeuri este considerabil. Sunt cantități mari pe care nu le detectăm.
• Din punctul meu de vedere reprezintă o problemă de siguranță națională. Că vorbim de deversări, gropi de gunoi, inexistența unui sistem de management național al deșeurilor, din toate punctele de vedere, reprezintă o problemă de siguranță națională.

Fonduri europene nefolosite, zone de depozitare în zone metropolitane

• Sortarea nu se produce de facto în România. În afară, 10% se aruncă pe groapă și 90% se sortează. La noi e fix invers.
• Noi nu avem nici investiori și nici operatori care să producă ceva din deșeurile reciclate și să ia aceste deșeuri. Tebuie introduse într-o economie circulară. Le-ai sortat, tu salubrist, și ce faci mai departe cu ele? Le duci înapoi pe groapa de gunoi. Tu cetățean ai sortat, dar nu ai un efect. În capătul celălalt al lanțului nu există un efect.
• În România nu funcționează principiul să plătești pentru cât arunci. Avem taxe zero. Indiferent cât arunci, sortezi sau nu, tu plătești aceeași sumă. Și primăria plătește din bani tăi mult mai mult pentru stațiile de sortare și pentru operatorii de salubritate.
• Noi nu avem trasabilitate a deșeurilor. Când nu ai, apare mafia deșeurilor, bani negri, corupție, boli și morbiditate din cauza distrugerii mediului.
• Există legislație și nu e respectată, există fonduri europene care au venit în România și banii au fost pierduți. Când i-am investit ne-am trezit cu gropi de gunoi în vârful muntelui. Avem și alte instituții ale statului care ar trebui să se uite cum au fost cheltuiți acești bani.
• În București am dezvoltat zone de depozitare a gunoiului în zona metropolitană. Trebuie să le construim în afara zonei metropolitane, dincolo de centura verde a Bucureștiului.