Rescrierea legilor finanțelor publice și a responsabilității fiscal-bugetare reprezintă unul dintre obiectivele generale ale reformelor cuprinse în draftul programului de guvernare al noii majorități parlamentare, formată din PNL, PSD, UDMR și minoritățile naționale.
Scopul rescrierii acestor legi îl reprezintă ”întărirea responsabilității fiscal-bugetar”, se arată în document.
Legea responsabilității fiscal-bugetare este una dintre cele mai des încălcate legi. Aceasta prevede, spre exemplu, prezentarea impactului bugetar a unei măsuri propuse a fi implementate, precum și sursele din care ar urma să fie finanțate eventuale măsuri adoptate de Parlament sau Guvern.
De cele mai multe ori, legile trecute prin Parlament nu conțin un calcul privind impactul sau eventuale surse de finanțare care să acomodeze majorarea unor cheltuieli bugetare.
Legea responsabilității fiscal-bugetare a fost adoptată în urma crizei economice din 2009, la insistențele experților Fondului Monetar Internațional (FMI), ca parte a condiționalităților de acordare a sprijinului financiar pentru România. Aceasta cuprinde numeroase măsuri de a căror respectare depinde sănătatea fiscal-bugetară a României.
La sfârșitul anului 2018, Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare a fost, de facto, suspendată de premierul de la acea dată, Viorica Dăncilă, și ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, printr-o serie de derogări instituite prin OUG, care făceau posibil ca cei doi să nu-și asume responsabilitatea corectitudinii datelor pe care era construit bugetul pe 2019.
Dincolo de rescrierea acestor legi, noua coaliției își mai propune să simplifice arhitectura bugetului, ”care va fi bazat pe indicatori de performanță prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care să ofere în timp un raport calitate/preț care să conducă la optimizarea eficienței și eficacității politicilor propuse”, se arată în draftul programului de Guvernare.
