La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

O treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparțin României: un eșec de 1,64 miliarde de euro

de Victor Bratu , 21.3.2018

Cei doi lideri politici aflați la guvernare în 6 din cei 9 ani din intervalul 2007 – 2016, perioadă în care România a pierdut o treime din totalul pierdut de întreaga Europă

Comisia Europeană a transmis marți seară Parlamentului European o informare privind Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013.

Potrivit datelor Comisiei, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din precedentul cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro.

Din această sumă, România contează cu 1,64 de miliarde de euro, adică peste o treime a fondurilor dezangajate.

Potrivit datelor oficiale transmise cursdeguvernare.ro de către europarlamentarul român Siegfried Mureșan, România a pierdut:

Din Fondurile de Coeziune

  • 540, 5 milioane euro proiecte de Transport
  • 163,7 milioane euro proiecte de Mediu

Din Fondul de Dezvoltare Regională

  • 257,8 milioane euro proiecte Dezvoltare Regională
  • 17,5 milioane euro proiecte pentru Competitivitate Economică
  • 123,7 proiecte de Transport
  • 264,8 milioane euro proiecte de Mediu

Din Fondul Social European

  • 276,1 proiecte pentru Resurse Umane

Cât au pierdut alte țări fost comuniste

Din datele Comisiei reiese că toate statele membre au sume dezangajate, dar o comparație merită făcută pentru relevanță:
  • Polonia înregistrează un total de 353.409 euro pierduți.
  • Bulgaria are sume dezangajate de 240,7 milioane euro.
  • Ungaria a pierdut  27,9 milioane euro.

România a pierdut 1,64 miliarde de euro

Dezangajările reprezintă fondurile europene alocate țărilor membre pentru exercițiul 2007-2013, care au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită calculat după formula n+3, adică 31 decembrie 2016.

(Descărcați AICI situația cumulativă, pe țări, la nivel european)

Precizare importantă: Situația prezentată de către Comisia Europeană nu ține cont de așa numita procedură a fazării proiectelor. Pentru a nu fi puse în situația de a returna fondurile europene cheltuite în proiecte care nu au putut fi finalizate, din diverse motive, în termen, stalele membre au solicitat, iar Comisia a aprobat, ”mutarea” acestor proiecte în următorul exercițiu.

Singura condiție impusă: banii pe proiecte ”vechi” sunt plătite din sumele alocate în noul exercițiu, deci statele pierd în realitate bani.

În cazul României, Guvernul Ponta a solicitat fazarea a:

  • 41 de proiectre pe Mediu, finanțare UE de 785,1 milioane euro
  • 37 proiecte de Transport, finanțare UE de 2,01 miliarde euro
  • 6 proiecte pe Competitivitate, finanțare UE de 210,5 milioane euro

S-ar fi putut face integral autostrada Pitești-Sibiu

”Datele publicate de Comisia Europeană legate de fondurile dezangajate în precedentul exercițiu bugetar arată că România a câștigat detașat titlul de țara europeană cea mai prost guvernată.

Vina o poartă, într-o mai mică sau mai mare măsură, toate guvernele care au fost la putere în cei 9 ani în care puteam cheltui banii, adică 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2015, începând cu Guvernul Tăriceanu care știa încă din 2006 că trebuie să pregătească lansarea autorităților și sistemelor de management, precum și a programelor operaționale aferente absorbției fondurilor europene, dar a întârziat nepermis de mult demararea lor.

Deși majoritatea programelor operaționale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană.

Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbției fondurilor structurale pentru anii 2007 și 2008, când Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministru.

Cei doi ani irosiți au contribuit semnificativ la pierderea celor 1,64 de miliarde de euro. Cu acești bani, România putea construi peste 160 de kilometri de autostradă sau putea reabilita 150 de kilometri de cale ferată, cunoscut fiind că România este astăzi țara unde trenurile circulă cu aceeași viteză ca în secolul 19; puteam, cu aceeași bani, să construim 10 spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri”, afirmă Siegfried Mureșan.

Siegfried Mureșan sesizează însă că marea problemă a guvernanților români este aceea că nu trag învățăminte din experiența anterioară.

„Vedem astăzi că aceleași greșeli care au dus la pierderea fondurilor europene în precedentul exercițiu bugetar sunt repetate și în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020.

Astfel, Guvernul României a finalizat acreditarea autorităților de management de abia în a doua parte a anului trecut, adică după 3 ani și jumătate de la demararea actualului cadru financiar. Fără aceste autorități de management nu se pot face atrage fondurile europene.

În plus, nu sunt nici în prezent îndeplinite în totalitate condiționalitățile ex-ante prevăzute în Acordul de parteneriat 2014 – 2020, dintre România și Comisia Europeană. Condiționalitățile ex-ante reprezintă măsuri de pregătire a legislației și a instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. În cazul în care nu îndeplinim aceste condiționalități, Comisia Europeană poate suspenda temporar programele operaționale de finanțare aferente condiționalităților neîndeplinite.

Așadar, riscăm să pierdem din nou miliarde de euro din fondurile europene alocate României dacă autoritățile nu dau dovadă de mai mult interes și nu fac mai mult pentru a absorbi acești bani. În plus, este foarte important ca, până în anul 2020, să dovedim că putem gestiona absorbția fondurilor europene.

Numai în felul acesta putem convinge statele membre net contributoare la bugetul UE că România merită același nivel ridicat al fondurilor europene și după 2020”, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.3.2018

5 comentarii

  1. Romeo
    21.3.2018, 10:12 pm

    Dacă sunt și nerambursabile atunci pedeapsa cu moartea ar fi cea mai ușoară pentru ei în loc să fie torturați pentru ”genocidul” economiei românești.

  2. Barboss
    22.3.2018, 11:04 am

    Presupun ca toata lumea stie: Nu absorbtia si dezvoltarea sunt miza Bucurestiului. Utilizarea fondurilor europene este metoda de influenta si parghie politica. Daca banii nu ajung la cine trebuie … mai bine sa nu ajunga deloc. Ca doar nu o sa permita finantarea rivalilor. Rivalii sa faca ciocu’ mic. Iar cine primeste, sa stie exact cui trebuie sa-i multumeasca, ca altfel … e nasol de tot! Chestiunea cu dezvoltarea este pentru alte tari si pentru naivi.

    • Observator subiectiv
      23.3.2018, 2:38 pm

      Asa e si asa va fi, cata vreme tara e populata de analfabeti, iar acestia pot sa si voteze. E vital ca invatamantul sa fie distrus, pentru a perpetua si amplifica numarul acestora.

  3. Gabi
    2.4.2018, 8:59 pm

    comentariile anterioare includ fiecare un crampei de adevar. insa realitatea este alta: la orice investitie (oricat de mica) se pune intrebarea “dar leul meu unde-i?”. cum la fd eu tip grant controlul este f riguros si ptr orice anomalie risti sa dai ban’ inapoi, nu se poate deci mismaii nimic, deci ptr toata lumea este mai bine sa nu se faca nimic, riscul este zero, se asteapta fondurile nationale, acolo controlul este lejer (doar ai nostrii sunt la guvernare!), toata lumea este multumita, ne multumim cu putin facem si mai putin.

  4. Gelu
    29.4.2018, 7:45 am

    Daca cititi atent vedeti si perioada 2007-2013! Oare cine a fost la putere? Nemernicul de Basescu cu sleahta lui de hoti PDL! Cum sa ia fonduri europene ca sa dea socoteala ulterior pentru ele? Las ca mai usor e sa furi din buget ca nu te mai intreaba nimeni de ei!

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->