O treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparțin României: un eșec de 1,64 miliarde de euro

Comisia Europeană a transmis marți seară Parlamentului European o informare privind Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013.

Potrivit datelor Comisiei, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din precedentul cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro.

Din această sumă, România contează cu 1,64 de miliarde de euro, adică peste o treime a fondurilor dezangajate.

Potrivit datelor oficiale transmise cursdeguvernare.ro de către europarlamentarul român Siegfried Mureșan, România a pierdut:

Din Fondurile de Coeziune

• 540, 5 milioane euro proiecte de Transport
• 163,7 milioane euro proiecte de Mediu

Din Fondul de Dezvoltare Regională

• 257,8 milioane euro proiecte Dezvoltare Regională
• 17,5 milioane euro proiecte pentru Competitivitate Economică
• 123,7 proiecte de Transport
• 264,8 milioane euro proiecte de Mediu

Din Fondul Social European

• 276,1 proiecte pentru Resurse Umane

Cât au pierdut alte țări fost comuniste

• Polonia înregistrează un total de 353.409 euro pierduți.
• Bulgaria are sume dezangajate de 240,7 milioane euro.
• Ungaria a pierdut  27,9 milioane euro.

România a pierdut 1,64 miliarde de euro

Dezangajările reprezintă fondurile europene alocate țărilor membre pentru exercițiul 2007-2013, care au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită calculat după formula n+3, adică 31 decembrie 2016.

(Descărcați AICI situația cumulativă, pe țări, la nivel european)

Precizare importantă: Situația prezentată de către Comisia Europeană nu ține cont de așa numita procedură a fazării proiectelor. Pentru a nu fi puse în situația de a returna fondurile europene cheltuite în proiecte care nu au putut fi finalizate, din diverse motive, în termen, stalele membre au solicitat, iar Comisia a aprobat, ”mutarea” acestor proiecte în următorul exercițiu.

Singura condiție impusă: banii pe proiecte ”vechi” sunt plătite din sumele alocate în noul exercițiu, deci statele pierd în realitate bani.

În cazul României, Guvernul Ponta a solicitat fazarea a:

• 41 de proiectre pe Mediu, finanțare UE de 785,1 milioane euro
• 37 proiecte de Transport, finanțare UE de 2,01 miliarde euro
• 6 proiecte pe Competitivitate, finanțare UE de 210,5 milioane euro

S-ar fi putut face integral autostrada Pitești-Sibiu

”Datele publicate de Comisia Europeană legate de fondurile dezangajate în precedentul exercițiu bugetar arată că România a câștigat detașat titlul de țara europeană cea mai prost guvernată.

Vina o poartă, într-o mai mică sau mai mare măsură, toate guvernele care au fost la putere în cei 9 ani în care puteam cheltui banii, adică 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2015, începând cu Guvernul Tăriceanu care știa încă din 2006 că trebuie să pregătească lansarea autorităților și sistemelor de management, precum și a programelor operaționale aferente absorbției fondurilor europene, dar a întârziat nepermis de mult demararea lor.

Deși majoritatea programelor operaționale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană.

Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbției fondurilor structurale pentru anii 2007 și 2008, când Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministru.

Cei doi ani irosiți au contribuit semnificativ la pierderea celor 1,64 de miliarde de euro. Cu acești bani, România putea construi peste 160 de kilometri de autostradă sau putea reabilita 150 de kilometri de cale ferată, cunoscut fiind că România este astăzi țara unde trenurile circulă cu aceeași viteză ca în secolul 19; puteam, cu aceeași bani, să construim 10 spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri”, afirmă Siegfried Mureșan.

Siegfried Mureșan sesizează însă că marea problemă a guvernanților români este aceea că nu trag învățăminte din experiența anterioară.

„Vedem astăzi că aceleași greșeli care au dus la pierderea fondurilor europene în precedentul exercițiu bugetar sunt repetate și în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020.

Astfel, Guvernul României a finalizat acreditarea autorităților de management de abia în a doua parte a anului trecut, adică după 3 ani și jumătate de la demararea actualului cadru financiar. Fără aceste autorități de management nu se pot face atrage fondurile europene.

În plus, nu sunt nici în prezent îndeplinite în totalitate condiționalitățile ex-ante prevăzute în Acordul de parteneriat 2014 – 2020, dintre România și Comisia Europeană. Condiționalitățile ex-ante reprezintă măsuri de pregătire a legislației și a instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. În cazul în care nu îndeplinim aceste condiționalități, Comisia Europeană poate suspenda temporar programele operaționale de finanțare aferente condiționalităților neîndeplinite.

Așadar, riscăm să pierdem din nou miliarde de euro din fondurile europene alocate României dacă autoritățile nu dau dovadă de mai mult interes și nu fac mai mult pentru a absorbi acești bani. În plus, este foarte important ca, până în anul 2020, să dovedim că putem gestiona absorbția fondurilor europene.

Numai în felul acesta putem convinge statele membre net contributoare la bugetul UE că România merită același nivel ridicat al fondurilor europene și după 2020”, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan.