9 septembrie, 2024

Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât s-a cheltuit pentru reconstrucția după cel de-al Doilea Război Mondial, a spus Mario Draghi, care a prezentat luni planul său care conține propuneri pentru a opri declinul economic al continentului.

„Aceasta este o provocare existențială”, a spus fostul președinte al Băncii Centrale Europene în raportul său de 328 de pagini. Scopul este de a scoate UE dintr-un prag de productivitate scăzută și de creștere slabă, care împing UE în urma SUA și Chinei.

El a spus că UE are nevoie de un nivel de investiții fără precedent, mai mult decât dublu față de Planul Marshall, care a canalizat 13 miliarde de dolari – echivalentul azi a aproximativ 150 de miliarde de dolari – către Europa de Vest la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Europa  von der Leyen și muncitorul german al lui Draghi”)


Cifra avansată de Draghi: 750-800 miliarde euro anual.

Comandat de conducerea executivului european în toamna trecută, raportul Draghi ar fi trebuit să fie făcut public în iunie, însă a fost amânat până după aflarea rezultatelor alegerilor europene. Raportul vine în completarea unui document similar realizat de Enrico Letta, însărcinat de președinția belgiană a Consiliului să propună idei de reformă a pieței unice europene.

(Citiți și: ”Capcana dezvoltării talentelor” și exodul creierelor – Raportul Letta, planul de măsuri al Comisiei și situația specială a României”)

Conținutul raportului

Raportul Draghi, intitulat ”Viitorul competitivității europene”, este structurat pe două paliere:

Cele 10 politici sectoriale analizate de Mario Draghi sunt:

  • Energie
  • Materii prime rare
  • Digitalizare și tehnologii avansate
  • Rețele broadband de mare viteză și de capacitate
  • Inteligență Artificială și computing
  • Semiconductori
  • Industrii energo-intensive
  • Tehnologii verzi
  • Automotive
  • Apărare
  • Spațiu
  • Farma
  • Transport

Politicile orizontale analizate sunt:

  • Accelerarea inovației
  • Reducerea decalajului de competențe
  • Investiții sustenabile
  • Relansarea competiției
  • Întărirea guvernanței

Principalele recomandări ale lui Mario Draghi

Principalele recomandări din raport includ:

  • relaxarea regulilor de concurență pentru a permite consolidarea pieței în sectoare precum telecomunicațiile
  • integrarea piețelor de capital prin centralizarea supravegherii pieței
  • utilizarea mai mare a achizițiilor comune în sectorul apărării
  • o nouă agendă comercială pentru creșterea independenței economice a UE
  • integrarea AI în industrii

„Niciodată în trecut dimensiunea țărilor noastre nu a părut atât de mică și inadecvată în raport cu dimensiunea provocărilor”, a scris Draghi în raportul pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Nevoia unui răspuns unificat nu au fost niciodată atât de convingătoare – și în unitatea noastră vom găsi puterea de a ne reforma.”

Draghi a negat că raportul său ar reprezenta cereri „ultimative” pentru UE. „Dar este un îndemn de tipul: Fă asta, sau vei avea parteagonie lentă. Am ajuns în punctul în care, fără acțiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul înconjurător sau libertatea noastră”, a spus el reporterilor.

Raportul vine în timp ce Comisia se pregătește pentru un nou mandat de cinci ani marcat de stagnare economică, război la granițe și ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în bloc.

Investiții anuale estimate de Draghi: 4,4- 4,7% din PIB-ul UE

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, creditat cu salvarea monedei euro în timpul crizei valutare în urmă cu peste un deceniu, a avertizat că fără o creștere a investițiilor noi – susținute de finanțare privată și publică – și o productivitate îmbunătățită, Europa va rămâne și mai în urmă față de SUA și China.

Draghi a spus că abordarea competitivității în urmă a UE ar necesita investiții anuale suplimentare de 750-800 de miliarde de euro, echivalentul a 4,4-4,7% din PIB-ul UE. Acest lucru ar aduce investițiile în produsul intern brut la un nivel nemaivăzut din anii 1970.

„Sectorul privat este puțin probabil să poată finanța cea mai mare parte a acestor investiții fără sprijinul sectorului public”, a scris în raport Mario Draghi, adăugând că „va fi necesară o finanțare comună pentru investiții în bunuri publice cheie europene, cum ar fi inovarea revoluționară”.

”Să renunțăm la iluzia că numai amânarea poate păstra consensul”

Mario Draghi a menționat în conferința de presă că obiectivul Europei de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră la zero până la jumătatea secolului oferă blocului șansa de a construi și exporta tehnologii curate în întreaga lume.

„Ar trebui să renunțăm la iluzia că numai amânarea poate păstra consensul”, a spus el. „Amânarea a produs doar o creștere mai lentă și, cu siguranță, nu a mai obținut un consens. Am ajuns la punctul în care, fără acțiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul sau libertatea”.

În centrul problemelor economice ale Europei, susține raportul, se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în ​​SUA și cu 345% mai mult pentru gazul natural.

Propuneri radicale în domeniile concurență, apărare, energie

În ceea ce privește politica de concurență, Mario Draghi pledează pentru o schimbare radicală de abordare a evaluărilor fuziunilor, astfel încât regulile să nu „devină o barieră în calea obiectivelor Europei”.

În sectorul extrem de fragmentat al apărării, Draghi a subliniat că „în absența cheltuielilor europene comune” accentul ar trebui să se concentreze pe coordonarea achizițiilor naționale și a proiectelor comune de apărare, precum și pe o mai mare consolidare a pieței.

Mario Draghi a mai argumentat pentru o revizuire a pieței energetice, astfel încât prețul energiei regenerabile ieftine să nu mai fie dictat de costul combustibililor fosili mai scumpi.

O soluție de finanțare: emiterea de datorii comune

El a repetat solicitările pentru un buget comun sigur și o finanțare comună a UE pentru a susține „bunurile publice europene”, cum ar fi infrastructura energetică comună și achizițiile comune de apărare – recunoscând în același timp că voința politică nu există încă – precum și noi taxe la nivelul UE.

Draghi indică UE să emită noi datorii comune pentru a-și finanța nevoile industriale și de apărare, lucru căruia i se opun mai multe guverne.

Ursula von der Leyen, reticentă să susțină ideea finanțării prin datorii comune

În conferința de presă susținută luni alături de Mario Draghi, Ursula von der Leyen nu a susținut în mod specific propunerea emiterii de noi datori comune ale UE.

Deși „va fi nevoie de finanțare comună pentru anumite proiecte europene comune”, cum ar fi infrastructura de apărare și de energie transfrontalieră, a admis președintele Comisiei, Ursula von der Leyen a spus că acestea ar putea fi plătite cu contribuții naționale suplimentare sau taxe la nivelul UE care vor intra în bugetul comun al blocului.

Potrivit Financial Times, Ursula von der Leyen se va inspira din raport atunci când va scrie așa-numitele scrisori de misiune către noua echipă de comisari, care vor modela prioritățile politice pentru următorii cinci ani de executiv al UE.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: