UPDATE. Guvernul a adoptat joi, sub titulatura Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea unor acte normative, decizia potrivit căreia Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private va putea desfășura și activitatea de administrare specială a activelor administratorilor care ar putea alege să iasă din piața românească de profil.
Știrea inițială.
Guvernul a elaborat un proiect de OUG care reglementează anumite detalii privind participarea fondurilor de pensii private la parteneriatele public private (PPP), mult dorite de cercurile politice care susțin Executivul.
Documentul detaliază un mecanism în care Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) devine instituția cheie care aprobă finanțările cu care fondurile de pensii private participă la PPP, decide proiectele la care pot participa, ca și cota de participare.
Mai mult, pentru a evita un eventual conflict juridic, având în vedere că activele fondurilor de pensii sunt proprietate privată, acestea pot participa la PPP doar dacă fac solicitări de finanțare la CNSP, potrivit proiectului de OUG trimis la Consiliul Economic și Social (CES), consultat de cursdeguvernare.ro.
Altfel spus, CNSP va deveni brațul înarmat de lege în negocierea cu administratorii fondurilor private.
Negociere și șantaj: cine participă la PPP, scapă de plafonul mare la majorarea de capital. Cine nu …
Posibilitatea este deja prevăzută în OUG 114 / 2018, care impunea majorări de capitaluri sociale societăților de administrare a fondurilor de pensii private, majorări considerate aberante de administratori.
Ca atare acționarii societăților de administrare, majoritatea străini, au invocat și alternativa de a se retrage din această afacere.
Liderii politici ai coaliției de guvernământ au replicat spunând că plafoanele de majorare a capialului societăţilor de administrare se pot negocia, dacă fondurile de pensii ar participa la PPP.
„Cotele de capitalizare ale fondurilor de pensii private sunt negociabile în măsura în care se va ajunge la o înţelegere cu Guvernul privind investiţiile fondurilor în proiectele importante pentru România, în sănătate, energie, infrastructură şi sectorul IMM-urilor”, a adeclarat ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici , la începutul lunii martie.
(Citiți și: ”O nouă superentitate guvernamentală: Comisia Națională de Strategii și Prognoză”)
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost explicit: „Câştigul înseamnă o implicare mai mare a fondurilor de pensii în economie, prin investiţiile pe care au spus că o să le ia în considerare, în parteneriat public-privat, în infrastrutură, lucruri care până în acest moment nu s-au întâmplat”.
Guvernul nu pare să-şi respecte, cel puţin deocamdată, partea de înţelegere, devreme ce proiectul de OUG nu spune un cuvânt despre modificarea noilor plafoane de capital al societăţilor de pensii, cu toate că modifică patru legi dintr-o lovitură de OUG.
Un circuit „suveică”
Proiectul de OUG dă posibilitatea oricăror fonduri de investiții, inclusiv fondurilor „suverane de dezvoltare și investiții”, ca și „societăților de investiții publice și private” să participe cu finanțări la PPP.
Astfel, documentul se referă la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI), care își așteaptă înființarea deja decisă prin hotărâre de Guvern.
În felul acesta, cel puţin banii publici proveniţi din dividendele companiilor din portofoliul FSDI, şi transformaţi în propietate privată a statului prin FSDI, se vor întoarece în proiecte publice, ocolind circuitul direct al investiţiilor publice directe, eventual prin proiecte asumate transparent de Guvern.
Asta da afacere: Banii privați – investiți în proiecte pe care numai guvernul le evaluează
Pe parcursul negocierilor privind amendarea OUG 114, administratorii fondurilor de pensii au consimțit să participe la PPP, mai ales că au nevoie de o mai mare diversificare a țintelor de investiții, dar au ridicat problema evaluării proiectelor de partneriat public privat.
Portofoliile fondurilor de pensii sunt evaluate după reguli stricte și cât mai apropiate de realitate, care includ și factorii de risc asumați.
Astfel că administratorii au emis inclusiv ipoteza ca evaluarea proiectelor PPP să fie făcută transparent pe piață, prin cotarea la bursă a societăților de proiect.
Noul proiect de OUG nu spune nimic despre evaluarea activelor PPP în care s-ar transforma finanțarea de către fondurile de pensii şi nu implică în nici un fel, din această privinţă, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care răspunde de corectitudinea funcţionării fondurilor de pensii.
Miză nouă: ce face guvernul dacă Fondurilor de pensii nu le convine oferta și pleacă
În schimb, Guvernul încearcă să acopere riscul ca administratorii de fonduri de pensii să se retragă din afacere şi să nu să li se găsească înlocuitori, conform legii, în cazul în care nici o societate de administrare a activelor nu ar accepta să intre într-o afacere cu condiţii atât de aspre ca acelea prevăzute de OUG 114.
Astfel, se prevede ca Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private să poată funcţiona ca administrator special al unui fond de pensii rămas fără societate de administrare, în cazul în care nimeni nu se oferă să îi preia afacerea.
Doar în acest caz este pomenită şi ASF, care va emite reglementări privind exercitarea acestui nou rol de către Fondul de garantare.
Mai mult, mandatul administratorului special desemnat poate fi prelungit cu 12 luni, peste cele 24 de luni iniţiale.
