Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

O evoluție a sumelor plătite de România ca dobânzi și comisioane la datoria publică. Observații și probleme

de Marin Pana , 25.11.2019

Datele publicate până acum de Ministerul Finanțelor arată o creștere destul de pronunțată a sumelor care vor trebui plătite anual în contul dobânzilor și comisioanelor la datoria publică. Deocamdată, creșterea robustă a economiei a „ecranat” efortul bugetar în acest sens, iar nivelul procentual s-a păstrat la un nivel rezonabil, undeva sub 1,3% din PIB.

Cu toate acestea, proiecția pe baza datelor disponibile la mijlocul acestui an, conjugată cu dobânzile piperate la care se poate împrumuta România pe piețele internaționale, arată o foarte probabilă creștere a alocărilor aferente plății de dobânzi și comisioane la datoria publică, care se vede și din spațiul rămas în raport cu ceea ce s-a angajat deja până la finele lunii iunie 2019.

Practic, în ultimii trei ani, România a ratat șansa de a merge înspre diminuarea ponderii plăților nete în contul datoriei publice și de a creea, pe această cale, spațiu pentru investiții publice ceva mai consistente, nemaivorbind de o reducere a nivelului datoriei pe care au obținut-o alte state din regiune cu un PIB similar, precum Cehia.

În condițiile angajării de noi cheltuieli publice importante, dintre care continuarea programului de majorări salariale din sectorul bugetar și, îndeosebi, creșterea puternică a pensiilor fără a veni cu sursele de finanțare bugetară pe măsură, există un risc major de îndatorare pentru a respecta aceste angajamente pe partea de consum și de a afecta proiectele de dezvoltare ale infrastructurii și serviciilor publice.

La ce ne-a folosit îndatorarea în creștere ?

De altfel, în condițiile în care se pune tot mai acut problema readucerii deficitului bugetar nu doar în ecartul de trei procente din PIB dar chiar spre angajamentul asumat dar uitat de cel mult -1% din PIB ca deficit structural, creșterea sumelor aferente achitării datoriei publice contează tot mai mult și ne trimite spre obligația de a avea excedent primar (venituri mai mari decât cheltuielile dacă facem abstracție de plățile asumate prin soldul împrumuturilor).

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

În fine, pentru a avea o imagine  ceva mai aplicată a modului în care au înțeles factorii de decizie să gestioneze împrumuturile țării, vă prezentăm modul în care a evoluat datoria publică în acest deceniu.

Mod care sugerează că ne-am luat la întrecere cum să împrumutăm sistematic bani în raport cu creșterea economică robustă din perioada analizată.

Dacă se merge pe clasica raportare la PIB ca procentaj al sumelor datorate, s-ar putea spune că nu s-a întâmplat mai nimic deosebit, ba chiar s-a reușit o diminuare de la aproape 40% din PIB în anul de maxim 2014, spre „doar” 35% din PIB în prezent.

Însă dacă ne uităm datoria s-a majorat cu 147 de miliarde de euro sau cu 77% față de baza de plecare, ne-am putea întreba unde s-au dus acești bani. Mai ales dacă ne raportăm, de pildă, la spitalele regionale rămase pe hârtie sau la autostrăzile care nu pot trece Carpații, și la alte investiții fără de care România se blochează. 

Și ne întrebăm pentru ce anume, mai exact, plătim în fiecare an dobânzi și comisioane de zeci de miliarde de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2019

Un raspuns

  1. Eugen
    26.11.2019, 8:00 am

    Poate ar fi interesanta rata dobanzii la care ne imprumutam si evolutia in functie de evenimentele politice.

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult