La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Cronicile

O evoluție a sumelor plătite de România ca dobânzi și comisioane la datoria publică. Observații și probleme

de Marin Pana , 25.11.2019

Datele publicate până acum de Ministerul Finanțelor arată o creștere destul de pronunțată a sumelor care vor trebui plătite anual în contul dobânzilor și comisioanelor la datoria publică. Deocamdată, creșterea robustă a economiei a „ecranat” efortul bugetar în acest sens, iar nivelul procentual s-a păstrat la un nivel rezonabil, undeva sub 1,3% din PIB.

Cu toate acestea, proiecția pe baza datelor disponibile la mijlocul acestui an, conjugată cu dobânzile piperate la care se poate împrumuta România pe piețele internaționale, arată o foarte probabilă creștere a alocărilor aferente plății de dobânzi și comisioane la datoria publică, care se vede și din spațiul rămas în raport cu ceea ce s-a angajat deja până la finele lunii iunie 2019.

Practic, în ultimii trei ani, România a ratat șansa de a merge înspre diminuarea ponderii plăților nete în contul datoriei publice și de a creea, pe această cale, spațiu pentru investiții publice ceva mai consistente, nemaivorbind de o reducere a nivelului datoriei pe care au obținut-o alte state din regiune cu un PIB similar, precum Cehia.

În condițiile angajării de noi cheltuieli publice importante, dintre care continuarea programului de majorări salariale din sectorul bugetar și, îndeosebi, creșterea puternică a pensiilor fără a veni cu sursele de finanțare bugetară pe măsură, există un risc major de îndatorare pentru a respecta aceste angajamente pe partea de consum și de a afecta proiectele de dezvoltare ale infrastructurii și serviciilor publice.

La ce ne-a folosit îndatorarea în creștere ?

De altfel, în condițiile în care se pune tot mai acut problema readucerii deficitului bugetar nu doar în ecartul de trei procente din PIB dar chiar spre angajamentul asumat dar uitat de cel mult -1% din PIB ca deficit structural, creșterea sumelor aferente achitării datoriei publice contează tot mai mult și ne trimite spre obligația de a avea excedent primar (venituri mai mari decât cheltuielile dacă facem abstracție de plățile asumate prin soldul împrumuturilor).

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

În fine, pentru a avea o imagine  ceva mai aplicată a modului în care au înțeles factorii de decizie să gestioneze împrumuturile țării, vă prezentăm modul în care a evoluat datoria publică în acest deceniu.

Mod care sugerează că ne-am luat la întrecere cum să împrumutăm sistematic bani în raport cu creșterea economică robustă din perioada analizată.

Dacă se merge pe clasica raportare la PIB ca procentaj al sumelor datorate, s-ar putea spune că nu s-a întâmplat mai nimic deosebit, ba chiar s-a reușit o diminuare de la aproape 40% din PIB în anul de maxim 2014, spre „doar” 35% din PIB în prezent.

Însă dacă ne uităm datoria s-a majorat cu 147 de miliarde de euro sau cu 77% față de baza de plecare, ne-am putea întreba unde s-au dus acești bani. Mai ales dacă ne raportăm, de pildă, la spitalele regionale rămase pe hârtie sau la autostrăzile care nu pot trece Carpații, și la alte investiții fără de care România se blochează. 

Și ne întrebăm pentru ce anume, mai exact, plătim în fiecare an dobânzi și comisioane de zeci de miliarde de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2019

Un raspuns

  1. Eugen
    26.11.2019, 8:00 am

    Poate ar fi interesanta rata dobanzii la care ne imprumutam si evolutia in functie de evenimentele politice.

Lăsați un comentariu


Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult

Stiri

Pilonul 2 de pensii – cel mai bun randament anual din ultimii 9 ani, de 11,8% în 2019

Adrian N Ionescu

Cele 7 fonduri de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul 2) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii… Mai mult

Europa

UE a tăiat Turciei 75% din fondurile de preaderare. Președintele Erdogan cere UE să-i sprijine politica față de Libia

Iulian Soare

Uniunea Europeană a tăiat dramatic în acest an din fondurile dedicate asistenţei de preaderare pentru Turcia din cauza unei dispute pe tema forajelor de gaze… Mai mult

Europa

Airbus a efectuat primele decolări complet automatizate, pe baza recunoaşterii vizuale

Iulian Soare

Grupul aeronautic Airbus a anunţat vineri că efectuat cu succes prima decolare bazată pe recunoaştere vizuală, complet automatizată, cu un avion de test din familia… Mai mult