fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

O evoluție a sumelor plătite de România ca dobânzi și comisioane la datoria publică. Observații și probleme

de Marin Pana , 25.11.2019

Datele publicate până acum de Ministerul Finanțelor arată o creștere destul de pronunțată a sumelor care vor trebui plătite anual în contul dobânzilor și comisioanelor la datoria publică. Deocamdată, creșterea robustă a economiei a „ecranat” efortul bugetar în acest sens, iar nivelul procentual s-a păstrat la un nivel rezonabil, undeva sub 1,3% din PIB.

Cu toate acestea, proiecția pe baza datelor disponibile la mijlocul acestui an, conjugată cu dobânzile piperate la care se poate împrumuta România pe piețele internaționale, arată o foarte probabilă creștere a alocărilor aferente plății de dobânzi și comisioane la datoria publică, care se vede și din spațiul rămas în raport cu ceea ce s-a angajat deja până la finele lunii iunie 2019.

Practic, în ultimii trei ani, România a ratat șansa de a merge înspre diminuarea ponderii plăților nete în contul datoriei publice și de a creea, pe această cale, spațiu pentru investiții publice ceva mai consistente, nemaivorbind de o reducere a nivelului datoriei pe care au obținut-o alte state din regiune cu un PIB similar, precum Cehia.

În condițiile angajării de noi cheltuieli publice importante, dintre care continuarea programului de majorări salariale din sectorul bugetar și, îndeosebi, creșterea puternică a pensiilor fără a veni cu sursele de finanțare bugetară pe măsură, există un risc major de îndatorare pentru a respecta aceste angajamente pe partea de consum și de a afecta proiectele de dezvoltare ale infrastructurii și serviciilor publice.

La ce ne-a folosit îndatorarea în creștere ?

De altfel, în condițiile în care se pune tot mai acut problema readucerii deficitului bugetar nu doar în ecartul de trei procente din PIB dar chiar spre angajamentul asumat dar uitat de cel mult -1% din PIB ca deficit structural, creșterea sumelor aferente achitării datoriei publice contează tot mai mult și ne trimite spre obligația de a avea excedent primar (venituri mai mari decât cheltuielile dacă facem abstracție de plățile asumate prin soldul împrumuturilor).

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

În fine, pentru a avea o imagine  ceva mai aplicată a modului în care au înțeles factorii de decizie să gestioneze împrumuturile țării, vă prezentăm modul în care a evoluat datoria publică în acest deceniu.

Mod care sugerează că ne-am luat la întrecere cum să împrumutăm sistematic bani în raport cu creșterea economică robustă din perioada analizată.

Dacă se merge pe clasica raportare la PIB ca procentaj al sumelor datorate, s-ar putea spune că nu s-a întâmplat mai nimic deosebit, ba chiar s-a reușit o diminuare de la aproape 40% din PIB în anul de maxim 2014, spre „doar” 35% din PIB în prezent.

Însă dacă ne uităm datoria s-a majorat cu 147 de miliarde de euro sau cu 77% față de baza de plecare, ne-am putea întreba unde s-au dus acești bani. Mai ales dacă ne raportăm, de pildă, la spitalele regionale rămase pe hârtie sau la autostrăzile care nu pot trece Carpații, și la alte investiții fără de care România se blochează. 

Și ne întrebăm pentru ce anume, mai exact, plătim în fiecare an dobânzi și comisioane de zeci de miliarde de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2019

Un raspuns

  1. Eugen
    26.11.2019, 8:00 am

    Poate ar fi interesanta rata dobanzii la care ne imprumutam si evolutia in functie de evenimentele politice.

Lăsați un comentariu


Stiri

Violeta Alexandru: 56.000 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru angajaţi

Adrian N Ionescu

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că, până în prezent, 56.170 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru 459.000 de angajaţi, la care se adaugă… Mai mult

Stiri

Înmatriculările auto au scăzut cu peste 32% în luna martie – marile scăderi din Europa

Adrian N Ionescu

În România s-au înmatriculat 6.654 autoturisme noi, în martie, cu 32,2% mai puţine decât în aceeaşi lună a anului 2019, şi cu 21,9% mai puţine… Mai mult

Stiri

Șomaj tehnic în sectorul bugetar: Principiul este analizat în ședința de Guvern

Vladimir Ionescu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut joi Guvernului să analizeze proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede că bugetarii vor lucra, pe rând, câte o jumătate… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile de grâu şi, dacă va fi necesar, să facem rechiziţii în agricultură

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban, a declarat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că ar putea interzice exporturile de grâu, până la următoarea recoltă, ”pentru a asigura… Mai mult

Europa

S&P a retrogradat Renault la categoria “junk” (nerecomandat pentru investiţii)

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat joi ratingul producătorului auto francez Renault, de la “BBB minus/A-3” la “BB plus/B”, categoria “junk” („gunoi”… Mai mult

Stiri

Medic militar trimis la Spitalul Județean Suceava, către colegii săi: Ceea ce s-a întâmplat aici se putea întâmpla oriunde. Pregătiți-vă sufletește pentru decizii grele

Vladimir Ionescu

Ministerul Apărării Naționale a publicat mărturia unui medic militar trimis la Suceava, căpitan medic Mărginean Mihai Alexandru (foto), specialist ATI, care scrie despre șocul experienței… Mai mult

Stiri

1.800 de români s-au îngesuit pe aeroportul din Cluj la 12 chartere care să-i ducă la muncă sezonieră în Germania

Vladimir Ionescu

Aproximativ 1.800 de  muncitori sezonieri români s-au înghesuit joi în parcarea aeroportului din Cluj-Napoca, în așteptarea celor 12 avioane ce urmează să-i transporte spre Germania.… Mai mult