fbpx

Analiză

Prognoza pe 2 ani, pe care se face Bugetul acum: indicatori, sectoare, curs – observații

A apărut prognoza de iarnă 2021, utilizată potrivit Comisiei Naționale pentru Strategie și Prognoză pentru bugetul pe anul în curs. Era și mai utilă, ca… Mai mult

18.01.2021

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

O evoluție a sumelor plătite de România ca dobânzi și comisioane la datoria publică. Observații și probleme

de Marin Pana , 25.11.2019

Datele publicate până acum de Ministerul Finanțelor arată o creștere destul de pronunțată a sumelor care vor trebui plătite anual în contul dobânzilor și comisioanelor la datoria publică. Deocamdată, creșterea robustă a economiei a „ecranat” efortul bugetar în acest sens, iar nivelul procentual s-a păstrat la un nivel rezonabil, undeva sub 1,3% din PIB.

Cu toate acestea, proiecția pe baza datelor disponibile la mijlocul acestui an, conjugată cu dobânzile piperate la care se poate împrumuta România pe piețele internaționale, arată o foarte probabilă creștere a alocărilor aferente plății de dobânzi și comisioane la datoria publică, care se vede și din spațiul rămas în raport cu ceea ce s-a angajat deja până la finele lunii iunie 2019.

Practic, în ultimii trei ani, România a ratat șansa de a merge înspre diminuarea ponderii plăților nete în contul datoriei publice și de a creea, pe această cale, spațiu pentru investiții publice ceva mai consistente, nemaivorbind de o reducere a nivelului datoriei pe care au obținut-o alte state din regiune cu un PIB similar, precum Cehia.

În condițiile angajării de noi cheltuieli publice importante, dintre care continuarea programului de majorări salariale din sectorul bugetar și, îndeosebi, creșterea puternică a pensiilor fără a veni cu sursele de finanțare bugetară pe măsură, există un risc major de îndatorare pentru a respecta aceste angajamente pe partea de consum și de a afecta proiectele de dezvoltare ale infrastructurii și serviciilor publice.

La ce ne-a folosit îndatorarea în creștere ?

De altfel, în condițiile în care se pune tot mai acut problema readucerii deficitului bugetar nu doar în ecartul de trei procente din PIB dar chiar spre angajamentul asumat dar uitat de cel mult -1% din PIB ca deficit structural, creșterea sumelor aferente achitării datoriei publice contează tot mai mult și ne trimite spre obligația de a avea excedent primar (venituri mai mari decât cheltuielile dacă facem abstracție de plățile asumate prin soldul împrumuturilor).

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

În fine, pentru a avea o imagine  ceva mai aplicată a modului în care au înțeles factorii de decizie să gestioneze împrumuturile țării, vă prezentăm modul în care a evoluat datoria publică în acest deceniu.

Mod care sugerează că ne-am luat la întrecere cum să împrumutăm sistematic bani în raport cu creșterea economică robustă din perioada analizată.

Dacă se merge pe clasica raportare la PIB ca procentaj al sumelor datorate, s-ar putea spune că nu s-a întâmplat mai nimic deosebit, ba chiar s-a reușit o diminuare de la aproape 40% din PIB în anul de maxim 2014, spre „doar” 35% din PIB în prezent.

Însă dacă ne uităm datoria s-a majorat cu 147 de miliarde de euro sau cu 77% față de baza de plecare, ne-am putea întreba unde s-au dus acești bani. Mai ales dacă ne raportăm, de pildă, la spitalele regionale rămase pe hârtie sau la autostrăzile care nu pot trece Carpații, și la alte investiții fără de care România se blochează. 

Și ne întrebăm pentru ce anume, mai exact, plătim în fiecare an dobânzi și comisioane de zeci de miliarde de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2019

Un raspuns

  1. Eugen
    26.11.2019, 8:00 am

    Poate ar fi interesanta rata dobanzii la care ne imprumutam si evolutia in functie de evenimentele politice.

Lăsați un comentariu


Europa

Tesla a raportat primul profit anual din istoria sa

Adrian N Ionescu

Tesla Inc a raportat profit pentru prima oară în existența sa de 17 ani: 721 milioane de dolari pe 2020, obținut din vânzări de 31,5… Mai mult

Europa

Frontex se retrage din Ungaria – Budapesta nu respectă o decizie a CJUE referitoare la imigranți

Iulian Soare

Frontex, Agenția Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, a anunțat că își suspendă toate operațiunile din Ungaria pe motiv că guvernul maghiar… Mai mult

Stiri

Managerii estimează scăderea activităţii din construcţii, comerţ şi servicii, dar și o creștere a prețurilor

Vladimir Ionescu

Managerii estimează pentru perioada ianuarie-martie stabilitate în industria prelucrătoare, atât din punct de vedere al activităţii, cât şi al numărului de salariaţi, în paralel cu… Mai mult

Europa

CPI 2020: Corupția persistentă slăbește sistemul de sănătate și contribuie la regresul democrației, pe fondul pandemiei de Covid

Iulian Soare

Corupția subminează răspunsul echitabil la criza Covid-19 și alte crize, avertizează Transparency International, în raportul privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 202. Analiza arată… Mai mult

Stiri

Criza COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar în Europa Centrală și de Est. România, printre țările din regiune cu cele mai multe tranzacții în domeniu – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală și de Est (ECE) în următorii ani, în condițiile în care băncile mici… Mai mult

Europa

Primele emisiuni de obligațiuni ale Comisiei Europene din 2021: 14 mld. euro pentru programul SURE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a atras 14 miliarde de euro, prin două emisiuni de obligațiuni, primele din 2021, pentru finanțarea programului SURE, destinat protecției locurilor de muncă… Mai mult

Stiri

Românii au plasat net 311 mil. lei în fondurile mutuale cu expunere pe acțiuni în 2020. Retragerile nete totale au depășit 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Subscrierile în cele 83 de fonduri mutuale românești au fost mai mici cu peste 3,1 miliarde de lei decât retragerile, în anul 2020, potrivit datelor… Mai mult