fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

O evoluție a sumelor plătite de România ca dobânzi și comisioane la datoria publică. Observații și probleme

de Marin Pana , 25.11.2019

Datele publicate până acum de Ministerul Finanțelor arată o creștere destul de pronunțată a sumelor care vor trebui plătite anual în contul dobânzilor și comisioanelor la datoria publică. Deocamdată, creșterea robustă a economiei a „ecranat” efortul bugetar în acest sens, iar nivelul procentual s-a păstrat la un nivel rezonabil, undeva sub 1,3% din PIB.

Cu toate acestea, proiecția pe baza datelor disponibile la mijlocul acestui an, conjugată cu dobânzile piperate la care se poate împrumuta România pe piețele internaționale, arată o foarte probabilă creștere a alocărilor aferente plății de dobânzi și comisioane la datoria publică, care se vede și din spațiul rămas în raport cu ceea ce s-a angajat deja până la finele lunii iunie 2019.

Practic, în ultimii trei ani, România a ratat șansa de a merge înspre diminuarea ponderii plăților nete în contul datoriei publice și de a creea, pe această cale, spațiu pentru investiții publice ceva mai consistente, nemaivorbind de o reducere a nivelului datoriei pe care au obținut-o alte state din regiune cu un PIB similar, precum Cehia.

În condițiile angajării de noi cheltuieli publice importante, dintre care continuarea programului de majorări salariale din sectorul bugetar și, îndeosebi, creșterea puternică a pensiilor fără a veni cu sursele de finanțare bugetară pe măsură, există un risc major de îndatorare pentru a respecta aceste angajamente pe partea de consum și de a afecta proiectele de dezvoltare ale infrastructurii și serviciilor publice.

La ce ne-a folosit îndatorarea în creștere ?

De altfel, în condițiile în care se pune tot mai acut problema readucerii deficitului bugetar nu doar în ecartul de trei procente din PIB dar chiar spre angajamentul asumat dar uitat de cel mult -1% din PIB ca deficit structural, creșterea sumelor aferente achitării datoriei publice contează tot mai mult și ne trimite spre obligația de a avea excedent primar (venituri mai mari decât cheltuielile dacă facem abstracție de plățile asumate prin soldul împrumuturilor).

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

În fine, pentru a avea o imagine  ceva mai aplicată a modului în care au înțeles factorii de decizie să gestioneze împrumuturile țării, vă prezentăm modul în care a evoluat datoria publică în acest deceniu.

Mod care sugerează că ne-am luat la întrecere cum să împrumutăm sistematic bani în raport cu creșterea economică robustă din perioada analizată.

Dacă se merge pe clasica raportare la PIB ca procentaj al sumelor datorate, s-ar putea spune că nu s-a întâmplat mai nimic deosebit, ba chiar s-a reușit o diminuare de la aproape 40% din PIB în anul de maxim 2014, spre „doar” 35% din PIB în prezent.

Însă dacă ne uităm datoria s-a majorat cu 147 de miliarde de euro sau cu 77% față de baza de plecare, ne-am putea întreba unde s-au dus acești bani. Mai ales dacă ne raportăm, de pildă, la spitalele regionale rămase pe hârtie sau la autostrăzile care nu pot trece Carpații, și la alte investiții fără de care România se blochează. 

Și ne întrebăm pentru ce anume, mai exact, plătim în fiecare an dobânzi și comisioane de zeci de miliarde de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2019

Un raspuns

  1. Eugen
    26.11.2019, 8:00 am

    Poate ar fi interesanta rata dobanzii la care ne imprumutam si evolutia in functie de evenimentele politice.

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult

Europa

Eurostat: Marja de profit a companiilor din zona euro, cea mai pronunțată scădere din ultimii 20 de ani în primul trimestru

Vladimir Ionescu

Marjele de profit ale companiilor din zona euro au scăzut la 37,9% în primul trimestru din 2020, față de 39,6% în T4 din 2019, odată… Mai mult

Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult