Temperaturile încă nu au coborât prea mult, dar preţurile la energie în Europa deja doboară record după record, iar criza energetică se va înrăutăți pe măsură ce vremea se va răci și mai mult. Bloomberg descrie o perspectivă sumbră pentru continent.
Scumpirile au determinat unele companii britanice să îşi reducă producţia şi să solicite ajutorul statului. În astfel de situații guvernele europene s-ar putea confrunta cu tensiuni, inclusiv cu ţările vecine, fiecare încercând să îşi asigure aprovizionarea proprie.
Consumatorilor casnici li se va cere să consume mai puţină energie şi chiar să se pregătească pentru întreruperi în aprovizionare.
Problema este că nu se întrevede nici o soluţie dinspre partea de ofertă, Rusia și Qatarul spune că produc cât pot, iar industria energetică europeană este nevoită să congteze pe „distrugerea cererii”, conform expresiei lui Fabian Roenningen, analist la Rysted Energy.
„Distrugerea cererii”
Fenomenul a fost văzut deja „în ultimele luni şi în multe industrii, cel mai probabil va continua şi se va agrava. În condiţiile actuale de pe piaţă pentru mulţi jucători nu este profitabil să opereze”, spune Fabian Roenningen, citat de Bloomberg.
Situația Europei este cu atât mai îngrijorătoare cu cât este din nou în epicentrul pandemiei, cu cazuri de Covid-19 în creștere și cu temerile legate de nouă variantă Omicron, care men ință să găsească lumea fără apărarea vaccinurilor cunoscute.
Restricțiile sunt înăsprite în unele țări, în timp ce bugetele gospodăriilor sunt presate de inflația explozivă.
Gerul ar putea însemna stingerea luminilor. O revenire la izolare ca în Austria ar ajuta la reducerea cererii de energie, deși puține guverne doresc să facă asta.
Este pilduitoare și situația Franței, a doua cea mai mare economie a Europei, unde riscurile sunt deosebit de mari.
Disponibilitatea centralelor nucleare, coloana vertebrală a sistemului energetic francez, este una redusă după ce pandemia a amânat lucrările de mentenanţă la unele reactoare, a subliniat operatorul de sistem francez, într-un raport publicat săptămâna aceasta.
Iarna trecută operatorul de reţea a cerut gospodăriilor să utilizeze mai puţină electricitate în momentele de vârf şi de asemenea a activat unele clauze de diminuare a cererii din contractele încheiate cu producătorii, atunci când situaţia s-a agravat.
Următorul pas ar fi reducerea tensiunii de-a lungul reţelei şi, în ultimă instanţă, s-ar recurge la introducerea unor întreruperi în aprovizionare de până la două ore pentru fiecare regiune. Toate acestea însă ar avea loc înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor.
Franţa este şi un important exportator de electricitate în ţările vecine, ceea ce înseamnă că efectele unei eventuale crize s-ar resimţi şi în Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie.
(Citiți și: ”Minunata lume (energetică) nouă. Au apărut CRONICILE Nº 88. Titlurile și autorii”)
Potrivit analiştilor, luni cererea maximă de electricitate ar putea ajunge la 79,6 Gigawaţi, sub recordul de 102 Gigawaţi atins în luna februarie 2012.
Scumpirea gazelor și enigma rusă
Situaţia este agravată de creşterea explozivă a preţului gazelor naturale, în condițiile unui nivel scăzut al stocurilor. Analiştii au avertizat că depozitele de gaze ar putea să coboare la zero în iarna aceasta dacă temperaturile reduse vor amplifica cererea.
În aceste situaţii întreruperile în aprovizionare sunt posibile, avertizează Jeremy Weir, director general la firma elveţiană de trading cu materii prime Trafigura Group.
„Dacă temperaturile în Europa vor fi extrem de reduse nu va exista o soluţie uşoară pe partea de ofertă, va fi nevoie de o soluţie pe partea de cerere”, susţine şi Adam Lewis, partener la firma de trading Hartree Partners LP.
Devine crucială va fi următoarea mutare a Rusiei. Preşedintele Vladimir Putin a promis că va ajuta Europa cu mai multe livrări pentru a stabiliza piaţa, dar după o creștere modestă în noiembrie,au rămas totuşi inferioare față de anul trecut.
Cât de multe gaze va trimite Rusia în luna decembrie Europei rămâne un mister şi mai mare.
Uniunea Europeană dispune de un aşa numit principiu al solidarităţii care ar trebui să împiedice orice stat să blocheze exporturile de electricitate şi gaze şi să lase un alt stat membru să se confrunte cu dificultăţi în aprovizionare, în special când este vorba de consumatorii casnici.
Principiul nu a fost, însă, testat niciodată într-o criză de amploare. Când un val de frig, denumit „Beast from the East”, a lovit Europa în februarie 2018, sezonul rece era spre sfârșit.
Acum sezonul rece nici nu a început și este posibil ca, şi dacă ar fi mai blând, să aibă un impact sever.
Urmărește-ne pe Google News
