Prețul energiei ar putea scădea abia peste 3 – 5 ani, potrivit directorului general (CEO) Markus Krebber al RWE, cel mai mare producător de energie al Germaniei, care a decis, ca și alte țări europene, să se întoarcă la arderea cărbunelui pentru a avea electricitate, c a urmare a reducerii gazelor rusești.
Livrările de gaze rusești spre Germania prin Nord Stream 1 au scăzut până la 40% din capacitate, luni. Rusia spune că nu poate pompa mai mult din cauza Ucrainei și a invocat absența unor echipamente care trebuia să vină din Germania. În schimb, depozitele europene de gaze sunt pline doar 54% față de ținta UE de 80% pentru octombrie și de 90% pentru noiembrie, potrivit Reuters.
Și Austria a decis să convertească o centrală pe gaze la folosirea cărbunelui, iar Țările de Jos vor elimina plafonul de producție energetică pe cărbune pentru a conserva resursele de gaze.
Oficialii germani și italieni au spus că Rusia se folosește de pretextul că țările europene nu-și îndeplinesc obligațiile de livrare a echipamentelor necesare pentru reparații, ca să reducă livrările.
Uniunea Europeană a instituit un embargo pe exporturile spre Rusia de echipamente de înaltă tehnologie, dar și de cărbune și de alte echipamente.
Europa se întoarce la cărbune, după ce Comisia Europeană a permis folosirea acestuia
Comisia Europeană s-a văzut nevoită să permită redeschiderea minelor de cărbune și producția energetică pe baza acestuia, pentru a se adapta la amplificarea crizei energetice din cauza invadării Ucrainei de către Rusia.
(Citește și: „UE se întoarce la cărbune, Comisia permite redeschiderea minelor”)
„Nu există tabu-uri în această situație. Istoria a luat o întorsătură radicală săptămâna trecută și trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”, spunea încă de la începutul lunii martie, vicepreședintele Comisiei și principalul strateg al tranziției la energia verde, pentru atingerea obiectivelor strategice Green Deal.
Italia și Polonia, anunțaseră deja posibila redeschidere a unor centrale electrice pe cărbune.
Acum Danemarca a intrat în prima fază a unui plan de urgență din cauza incertitudinii privind livrările rusești de gaze. Compania energetică daneză Orsted a decis creșterea stocurilor de cărbune pentru a avea ce arde la iarnă.
Grecia își va crește producția de lignit cu 50% până în 2024 pentru a-și asigura stocurile, potrivit unui anunț al premierului Kyriakos Mitsotakis, făcut cu ocazia inaugurării unui parc solar.
„Nu numai Grecia, ci toate țările europene au recurs la amendamente pe termen scurt la programele lor de tranziție energetică”, a declarat premierul grec, citat de AP.
O centrală de producție energetică din Grecia va continua să funcționeze până în 2028, deși trebuia închisă în 2025, iar închiderea altora două anul viitor ar putea fi amânată.
În Austria repornirea unei centrale pe cărbune (ultima care mai funcționa în 2020) va avea loc în următoarele luni. OMV a anunțat luni că primește jumătate din volumele de gaze rusești.
În Țările de Jos, cel mai mare producător de gaze din UE, primul ministru Rob Jetten a declarat că guvernul său a activat și faza de „avertizare timpurie” a unui plan de criză energetică în trei părți, potrivit Reuters.
Marile consumatoare de gaze vor mai multă electricitate din cărbune
Italia este mai aproape de a declara starea de alertă energetică în această săptămână, ceea ce ar înseamna măsuri de reducere a consumului de gaze pentru anumiți consumatori industriali și creșterea producției de electricitate a centralelor pe cărbune.
Centralele pe cărbune din Germania care fac parte din rezerva de energie electrică vor fi recondiţionate pentru a putea fi activate „pe termen scurt”, potrivit unui proiect de lege care ar urma să fie aprobat de Parlament pe 8 iulie.
(Citește și: „Germania – măsuri energetice de urgență. Crește cărbunele, pe fondul scăderii livrărilor rusești de gaze”)
Centralele repornite în Germania ar putea adăuga o producție de electricitate de 10.000 MWh, în cazul unei scăderi critice a aprovizionare cu gaze. RWE spune că va prelungi, la nevoie, funcționarea centralelor pe cărbune cu o putere de 300 MW.
Totodată, pachetul german de măsuri include un sistem de „licitaţie” pentru vânzarea gazelor utilizate în industrie, care, potrivit Berlinului, va contribui la reducerea consumului. Prețul gazelor la bursa din Amsterdam, referință pentru Europa Occidentală, a scăzut luni până la 124 euro / MWh, mult sub maximul de 335 de euro, dar încă superior cu 300% față de nivelul din urmă cu un an.
România va trebui să amâne închiderea centralelor ce Oltenia
Guvernul României tocmai a bifat obligația de a legifera planul guvernului de eliminare a cărbunelui până în 2030, prin „închiderea definitivă și ireversibilă” a unor a capacități energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă, de 4.920 MW.
Situația ar fi fost, teoretic, complicată fără permisiunea Comisiei Europene ca țările UE să utilizeze centralele pe cărbune, pentru că, principalul producător energetic al țării pe cărbune, CE Oltenia, aflat în insolvență ar fi trebuit să respecte planul de închidere a carierelor și unităților energetice.
Până la sfârșitul acestui an trebui închise două grupuri energetice, fiecare cu o capacitate de 330 MW și o carieră de lignit.
Totuși, CE Oltenia a spus că își poate dubla capacitatea de producție în perioada de iarnă, până la 2.300 MW, și că poate suplini producția centralei pe gaze de la Brazi, dacă va fi nevoie.
***
Urmărește-ne pe Google News
