O analiză CNPR / Cifrele seci ale eficienței ajutoarelor de stat în privat: 28% au primit ajutorul în chiar anul înființării, 27% au încheiat pe pierdere

În perioada 2007-2015 au fost acordate ajutoare de stat, pentru companii private, în valoare totală de aproximativ 730 milioane de euro, de care au beneficiat 91 de companii.

O analiză a Confederația Națională a Patronatului Român – CNPR, ale cărei date agregate au fost puse la dispoziția cursdeguvernare.ro , relevă faptul că, în mod preponderent, beneficiarii ajutoarelor de stat au fost companii cu capital privat străin, multe dintre ele înființate chiar în anul acordării sprijinului sau în anul anterior acordării sprijinului.

(Citiți și: ”Lista ajutaților: Cât și cui din mediul privat acordă Statul român ajutoare de stat”)

Aceleași date indică faptul că o serie de beneficiari ai unor sume semnificative sub formă de ajutoare de stat înregistrează profituri în scădere, chiar negative, iar în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor privind crearea de noi locuri de muncă, acestea sunt doar parțial îndeplinite.

Ajutoarele de stat, cifrele-cheie : 30% din companii au primit ajutorul în chiar anul de înființare

• în perioada 2007-2015 au fost acordate ajutoare de stat în valoare totală de aproximativ 730 milioane de euro, de care au beneficiat 91 de companii
• 9 dintre cele mai mari 10 ajutoare de stat au fost acordate companiilor cu capital străin
• Cele mai mari 6 ajutoare de stat au fost acordate către o singură industrie- constructoare de mașini
• 18,5% din valoarea totală a ajutoarelor de stat au fost acordate către 2 grupuri multinaționale
• 28,57% dintre agenții economici care au beneficiat de ajutor de stat sunt înființați în anul acordării ajutorului de stat
• 27% dintre beneficiarii ajutoarelor de stat au încheiat în pierdere ultimul exercițiu financiar
• 2,13% este ponderea profitului total cumulat obținut de beneficiarii ajutorului de stat, în valoarea toatală a ajutoarelor de stat acordate
• 42.260 euro/loc de muncă nou creat este valoarea efectivă a subvenției acordate prin scheme de ajutor de stat în perioada 2007-2015. Prin comparație, subvențiile acordate IMM-urilor românești este de 8.652 euro/loc de muncă în cazul programului START, respectiv 2.395 euro/loc de muncă în cadrul programului SRL-D.
• Statistic, în cazul a 7 agenți economici, subvenția acordată per loc de muncă este mai mare de 67.000 de euro, la polul opus, în cazul a 10 agenți economici aceasta este de sub 5.600 euro
• 69,35% este gradul de realizare la 31 decembrie 2014 a indicatorului număr de locuri de muncă create

Locurile de muncă, ca principal argument: De la teoria ajutorului la realitatea din economie

În perioada 2007-2015 la nivelul României au fost implementate 6 scheme de ajutor de stat ce constituie obiectul analizei, respectiv HG 1165/2007, HG 753/2008, HG 1680/2008, HG 797/2012, HG 807/2014, HG 332/2014. Analiza s-a făcut prin raportare la stadiul implementării proiectelor la data de 31.12.2015.

În perioada 2007-2015 au fost acordate ajutoare de stat în baza schemelor menționate anterior în valoare totală de 3.258.636.433,90 lei, echivalentul a aproximativ 730 milioane de euro, de care au beneficiat 91 de companii și pentru care a fost asumată crearea a 27.379 de noi locuri de muncă.

Statistic, pentru fiecare loc de muncă asumat, statul a alocat sub formă de ajutor de stat suma de 119.019,56 lei (aproximativ 26.600 Euro).

Raportându-ne la un salariu mediu de 1.000 lei/lună (determinat ca o medie aproximativă a salariilor minime pe economie în perioada de analiză), rezultă faptul că costurile totale salariale ale unui angajator pentru acoperirea unui astfel de salariu sunt de aproximativ 1.231 lei/lună, ceea ce îi permite acestuia să acopere salariul unui loc de muncă nou-creat în aceste condiții pentru o perioadă de 96 de luni (8 ani).

Obligativitatea beneficiarului ajutorului de stat este aceea de a menține locurile de muncă create, de regulă, pentru o perioadă de 5 ani.

Concluzie evidentă: sprijinul acordat a constituit în unele cazuri o subvenționare integrală a costurilor salariale pentru o perioadă îndelungată de timp.

Din analiza cifrelor rezultă că nu a fost aplicată o politică unitară în ceea ce privește numărul de locuri de muncă asumate în raport cu valoarea ajutorului de stat, în condițiile în care subvenția acordată per loc de muncă a fost mai mare de 300.000 lei în cazul a 7 agenți economici, iar la polul opus, sub 25.000 lei în cazul altor 10 agenți economici.

Despre beneficiari

În ceea ce privește dimensiunea ajutoarelor de stat, există 6 agenți economici care au beneficiat de ajutoare de stat în cuantum mai mare de 100.000.000 lei.

Toți cei 6 își desfășoară activitatea în industria constructoare de mașini, desfășurând activități de producție în acest domeniu.

Se remarcă faptul că beneficiarul celui mai mare ajutor de stat în valoare de 37,40 milioane de euro este o societate comercială cu capital privat integral străin înființată chiar în anul în care a beneficiat de sprijin și care a avut 9 angajați în anul acordării ajutorului de stat.

Constatare: o companie multinațională a beneficiat de două ajutoare de stat, dintre care unul în valoare de 28,02 milioane de euro în anul 2008 și unul în valoare de 35,21 milioane de euro în anul 2012, ceea ce face compania beneficiară celui mai semnificativ sprijin financiar cumulat din România.

Niciuna dintre cele 6 companii beneficiare ale ajutoarelor de stat menționate mai sus nu are capital autohton și nici administratori locali, cu excepția unei singure societăți în care unul dintre cei 3 administratori este român.

(Citiți și: ”Eficiența capitalului extern și a celui autohton, față cu dezvoltarea României”)

Se observă, de asemenea, în ceea ce privește modul de acordare a ajutoarelor de stat, faptul că există situații relativ frecvente în care un singur agent economic, sau agenți economici aparținând aceluiași holding au accesat în mod repetat ajutoare de stat. Astfel:

• unui grup de firme i-au fost acordate 5 ajutoare de stat în valoare totală de peste 335 mil. lei;
• unui alt grup de firme i-au fost acordate 4 ajutoare de stat în valoare totală de peste 270 mil. lei.

Prin urmare: 18,5% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate în perioada 2007-2015 au fost direcționate către 2 grupuri de firme multinaționale.

De menționat: dintre cei 63 de beneficiari care au accesat ajutoare de stat anterior anului 2015 (au fost excluși din selecția beneficiarii cărora li s-a acordat ajutorul de stat în anul 2015, întrucât nu au fost finalizate situațiile financiare aferente anului 2015), 18 agenți economici au fost înființați chiar în anul acordării ajutorului de stat, sau nu au avut cifră de afaceri în anul anterior acordării acestuia.

Dintre cei 63 de beneficiari analizați, 12 aveau mai puțin de 10 angajați, iar 19 dintre aceștia au încheiat anul în care au primit ajutorul de stat cu pierderi contabile.

Eficiența ajutorului de stat- perspectiva locurilor de muncă invocate

Cele 63 de companii beneficiare ale ajutoarelor de stat acordate anterior anului 2015 aveau în anul acordării ajutorului de stat un număr total de 60.411 angajați. Prin acordurile de finanțare se angajau să creeze un număr de 21.068 locuri de muncă suplimentare.

La data de 31.12.2014, agenții economici analizați înregistrau un număr total de 75.021 locuri de muncă, ceea ce indică faptul că au fost create numai 14.610 noi locuri de muncă, reprezentând 69,35% din numărul total de locuri de muncă asumate.

Prin urmare, se poate considera: costul real al creerii și menținerii unui loc de muncă prin ajutoare de stat a fost de 188.068 lei/loc de muncă, adică peste 42.000 euro per loc de muncă.

Prin comparație, subvențiile acordate IMM-urilor autohone în ultimii ani au fost de aproape 5 ori mai mici (8.652 euro per loc de muncă) în cazul programului START, respectiv de 17 ori mai mici (2.395 euro per loc de muncă) în cazul programului SRL-D

În ceea ce privește cifra de afaceri a celor 63 de beneficiari ai ajutoarelor de stat analizați, aceasta totaliza aproximativ 29,7 miliarde lei în anul anterior acordării ajutorului de stat, iar la finalul anului 2014 aceasta avea o valoare de 57,22 miliarde lei, rezultând o creștere a cifrei de afaceri de aproximativ 95% față de perioada de referință.

Eficiența ajutorului de stat- perspectiva economică

În ceea ce privește profiturile și pierderile nete ale companiilor beneficiare în anul acordării ajutorului de stat, acestea totalizau 1,34 miliarde de lei.

La finalul anului 2014, acestea înregistrau în mod cumulat valoarea de 2,20 miliarde lei, reprezentând o creștere a profiturilor nete cu aproximativ 65% față de perioada de referință.

Comparând creșterea cifrei de afaceri (95%) cu cea a profiturilor obținute (65%) observăm faptul că activitatea beneficiarilor de ajutoare de stat a fost în general mai ineficientă și mai puțin rentabilă decât anterior acordării sprijinului.

Dacă anterior acordării sprijinului rata medie a rentabilității era de 4,51%, la finalul anului 2014 același indicator înregistra valoarea de 3,84%.

O mențiune: cifrele arată că 17 dintre cei 63 de beneficiari ai ajutoarelor de stat analizați au înregistrat pierderi contabile la finalul anului 2014, după ce o parte dintre aceștia era profitabili în anul accesării ajutorului de stat.

În ciuda ajutoarelor primite 14 dintre agenții economici au înregistrat situații financiare mai dezechilibrate decât în momentul acordării ajutorului de stat.

Profitul net total raportat de companiile beneficiare ale ajutorului de stat a fost de cca. 5,86 mld. lei începând cu anul acordării ajutorului de stat și până la finalul anului 2014, ceea ce reprezintă doar 2,13% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate.

(Citiți și: ”Cauza deficitului de cont curent – profitul extras din România, mai mare decât sumele trimise acasă de căpșunari”)

Dintre cei 45 de agenți economici care au beneficiat de ajutoare de stat în perioada 2007-2013, doar 13 entități (28,89%) au reușit până la finalul anului 2014 să își îndeplinească și chiar să depășească obligațiile asumate în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă ca urmare a primirii ajutorului de stat.

Concluzii

Din analiza datelor și informațiilor existente pe pagina web a Ministerului Finanțelor Publice cu privire la ajutoarele de stat, coroborată cu informațiile economico-financiare declarate de către agenții economici la finalul exercițiilor financiare, analistii care au făcut studiul CNPR consideră:

• per ansamblu, activitatea de acordare a ajutoarelor de stat nu a avut decât parțial un impact pozitiv asupra rentabilității agenților economici, aspect ce subliniază faptul că alocarea nu s-a realizat întotdeauna în mod eficient, valoarea adăugată generată fiind insuficientă în raport cu resursele repartizate;
• criteriile pe baza cărora au fost acordate ajutoarele de stat au fost fundamentate în mod eronat, dacă luăm în considerare faptul că unii agenți economici au fost înființați chiar în anul acordării ajutorului de stat și nu aveau experiență pe piață; alți beneficiari erau încadrați în categoria IMM și au primit un sprijin financiar care excedea capacitatea acestora de a-l gestiona; unii benefriciari au agenți economici au beneficiar de o valoare a subvenției per loc de muncă mult mai ridicată decât în cazul altor beneficiari; iar alți beneficiari au înregistrate rezultate economice din ce în ce mai slabe după primirea sprijinului financiar;
• majoritatea covârșitoare a ajutoarelor de stat au fost direcționate către societăți comerciale cu capital privat străin, care nu și-au îndeplinit decât parțial obligațiile asumate în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă și nu au generat suficientă valoare adăugată la nivelul economiei naționale (dacă ne raportăm la faptul că rentabilitatea beneficiarilor de ajutoare de stat a scăzut de la 4,51% la 3,84%).