Proiectul noii Legi a educației a fost finalizat și va fi pus curând în dezbatere publică, pentru ca la toamnă să fie înregistrat în Parlament, a anunțat joi ministrul Ecaterina Andronescu, într-o conferință de presă. Proiectul constă, de fapt, în proiectele a trei legi.
Actuala Lege a educației naționale datează din 2011, când a fost elaborată și promovată de fostul ministru Daniel Funeriu, și a fost considerată cea mai bună reglementare în domeniu de după Revoluție.
Între timp, însă, legea a fost modificată de zeci de ori, începând chiar din 2012, când a venit la guvernare primul Cabinet Victor Ponta.
Cele trei componente ale noii viziuni Andronescu asupra Legii educației:
- Legea învățământului preuniversitar
- Legea învățământului universitar
- Legea Statutului cadrului didactic
Bacalaureat – examene de tip grilă și formarea evaluatorilor, pentru a crește obiectivitatea notelor
Printre noutățile anunțate joi de Ecaterina Andronescu se numără introducerea introducerea examenelor grilă, începând cu Bacalaureatul de anul viitor.
Trebuie “să regândim examenele, din punct de vedere al itemilor obiectivi (subiecte sub formă de teste grilă – n.r.)“, a spus ministrul Educației, evitând să ofere detalii despre ponderea grilelor la Bacalaureat.
Acest lucru va fi completat de formarea evaluatorilor de la Bacalaureat, astfel încât să nu se mai ajungă la diferențe de notare uriașe în urma contestațiilor. „Diferențele sunt inacceptabile”, a declarat ministrul Andronescu.
Amintim că la examenul de anul acesta a existat un elev notat inițial cu 5,7 la matematică, și, după contestație, cu 9,5. Au fost identificate, în total, 14 situații cu discrepanțe similare, toate având probleme la prima notare. Profesorilor respectivi li s-a suspendat dreptul de a mai corecta trei ani la examenele naționale.
Școli profesionale duale în toate județele
„Urmărim să dezvoltăm învăţământul profesional dual. Am fost surprinsă în mod plăcut să constat interesul autorităţilor publice. Vom avea şcoli duale (școli profesionale în parteneriat cu firmele, care oferă posibilitatea efectuării stagiilor de practică, pentru o calificare reală – n.r.) în toate judeţele ţării, în perioada următoare„, a anunțat joi ministrul.
Ecaterina Andronescu este cea care a desființat (în 2009), școlile profesionale, în avantajul celor tehnologice, pentru a păstra bazinul absolvenților de bacalaureat din care să se alimenteze facultățile.
S-a dovedit imediat un eșec – promovabilitate redusă, astfel încât nu se ajunge la studii terțiare, dar și lipsa unor calificări solide ce ar permite angajarea pe alte joburi decât cele elementare.
Ecaterina Andronescu a recunoscut joi, indirect, eșecul vechii sale viziuni:
Sunt 27 de licee care au avut pe media celor 6 ani trata de promovare intre 0 și 5%, ceea ce este inacceptabil.
Elevii care au avut asemenea rezultate slabe la Bacalaureat sunt cei care au intrat in clasa a IX-a cu medii sub 5, de aceea și insistența noastră de anul acesta de a crește numărul la școlile profesionale.
Vom analiza situația și nu exclud ca aceste licee să se transforme în școli profesionale, având în vedere nu numai rezultatele din acest an, ci din ultimii șase ani.
„Fenomenul Brăila”
Ministrul a abordat și așa-numitul Fenomen Brăila, al corigențelor programate de profesorii de clasa a VIII-a sau a XII-a pentru a-i împiedica pe elevi să intre în examenele naționale, astfel încât rezultatele de la Evaluare și de la Bacalaureat să fie în topul național:
Intenționăm să facem o evaluare în aceste județe, să descifrăm mecanismul intern prin care am ajuns la Brăila ca 20% din elevii clasei a VIII-a să fie lăsați corigenți, când anii trecuți erau 4-5%.
Trebuie să stopăm acest lucru, dar asta nu înseamnă să îi promovăm pe toți.
Andronescu a explicat că se face o verificare în toate județele cu procente de mari de elevi corigenți, pentru a se vedea dacă există acest fenomen.
Ministrul nu a oferit însă prea multe informații, în afara cursurilor remediale (pentru recuperarea cunoștințelor minimale la debutul liceului), despre măsurile gândite în vederea diminuării ponderii copiilor slab pregătiți.
Alte noutăți prezentate:
- În viitoarea lege extindem autonomia și la nivelul inspectoratelor școlare, dar și la nivelul școlilor (…) și la nivelul rpofesorilor. Să îi sprijinim să elaboreze lecții personalizate la nivelul clasei și al elevilor.
- În anul şcolar 2020-2021, programul O masă caldă, acum pilot, ar putea fi extins în toată țara.
- Pentru absolvenții liceelor din mediul rural, ca să le creștem șansele, au fost repartizate 2.000 de locuri pentru licență și pentru formarea cadrelor didactice au fost alocate 1.000 de locuri.
- La Bacalaureat, există diferențe mari între cei care se înscriu din promoția curentă și cei care vin din ani anteriori. Se înregistrează diferențe mari și între rural și urban, precum și între diferitele tipuri de licee. În liceele teoretice din urban, avem peste 90% procent de promovare și situații slabe în rural și la liceele tehnologice.
- La trecerea din învățământul primar în clasa a V-a, deci în ciclul gimnazial, elevii au o problemă. Va trebui să vedem cum putem să remediem aceasta problemă. Procentul corigenților în clasa a V-a variază mult, scade la clasele a VI-a și a VII-a, pentru ca din nou să ajungem până la aproape 20% în clasa a VIII-a.
- Ceea ce ne atrage atenția este diferența de neacceptat dintre cei care promovează și cei care nu au promovat Evaluarea Națională. De la clasa a II-a au avut dificultăți, iar cursurile remediale nu au urmărit să elimine aceste decalaje între elevii care fac față programei școlare și cei care nu fac.
