fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Prognoza Comisiei: cum va reveni PIB-ul trimestrial al României înapoi spre cel din T1 2020

Potrivit prognozei intermediare de vară a Comisiei Europene, România se va situa în coada țărilor non-euro care vor încerca revenirea PIB-ul trimestrial la nivelul din… Mai mult

08.07.2020

Analiză

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în… Mai mult

07.07.2020

Chestiunea

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru… Mai mult

06.07.2020

Analiză

Comerțul, aproape de „business as usual”. Sincronizarea cu producția ?

În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de… Mai mult

06.07.2020

Noutățile din Educație anunțate de Ecaterina Andronescu: Bacalaureat cu grile de examen, legea educației desfăcută în 3 legi

de Mariana Bechir , 18.7.2019

 

Proiectul noii Legi a educației a fost finalizat și va fi pus curând în dezbatere publică, pentru ca la toamnă să fie înregistrat în Parlament, a anunțat joi ministrul Ecaterina Andronescu, într-o conferință de presă. Proiectul constă, de fapt, în proiectele a trei legi.

Actuala Lege a educației naționale datează din 2011, când a fost elaborată și promovată de fostul ministru Daniel Funeriu, și a fost considerată cea mai bună reglementare în domeniu de după Revoluție.

Între timp, însă, legea a fost modificată de zeci de ori, începând chiar din 2012, când a venit la guvernare primul Cabinet Victor Ponta.

Cele trei componente ale noii viziuni Andronescu asupra Legii educației:

  • Legea învățământului preuniversitar
  • Legea învățământului universitar
  • Legea Statutului cadrului didactic

Bacalaureat – examene de tip grilă și formarea evaluatorilor, pentru a crește obiectivitatea notelor

Printre noutățile anunțate joi de Ecaterina Andronescu se numără introducerea introducerea examenelor grilă, începând cu Bacalaureatul de anul viitor.

Trebuie “să regândim examenele, din punct de vedere al itemilor obiectivi (subiecte sub formă de teste grilă – n.r.)“, a spus ministrul Educației, evitând să ofere detalii despre ponderea grilelor la Bacalaureat.

Acest lucru va fi completat de formarea evaluatorilor de la Bacalaureat, astfel încât să nu se mai ajungă la diferențe de notare uriașe în urma contestațiilor. “Diferențele sunt inacceptabile”, a declarat ministrul Andronescu.

Amintim că la examenul de anul acesta a existat un elev notat inițial cu 5,7 la matematică, și, după contestație, cu 9,5. Au fost identificate, în total, 14 situații cu discrepanțe similare, toate având probleme la prima notare. Profesorilor respectivi li s-a suspendat dreptul de a mai corecta trei ani la examenele naționale.

Școli profesionale duale în toate județele

“Urmărim să dezvoltăm învăţământul profesional dual. Am fost surprinsă în mod plăcut să constat interesul autorităţilor publice. Vom avea şcoli duale (școli profesionale în parteneriat cu firmele, care oferă posibilitatea efectuării stagiilor de practică, pentru o calificare reală – n.r.) în toate judeţele ţării, în perioada următoare“, a anunțat joi ministrul.

Ecaterina Andronescu este cea care a desființat (în 2009), școlile profesionale, în avantajul celor tehnologice, pentru a păstra bazinul absolvenților de bacalaureat din care să se alimenteze facultățile.

S-a dovedit imediat un eșec – promovabilitate redusă, astfel încât nu se ajunge la studii terțiare, dar și lipsa unor calificări solide ce ar permite angajarea pe alte joburi decât cele elementare.

Ecaterina Andronescu a recunoscut joi, indirect, eșecul vechii sale viziuni:

Sunt 27 de licee care au avut pe media celor 6 ani trata de promovare intre 0 și 5%, ceea ce este inacceptabil.

Elevii care au avut asemenea rezultate slabe la Bacalaureat sunt cei care au intrat in clasa a IX-a cu medii sub 5, de aceea și insistența noastră de anul acesta de a crește numărul la școlile profesionale.

Vom analiza situația și nu exclud ca aceste licee să se transforme în școli profesionale, având în vedere nu numai rezultatele din acest an, ci din ultimii șase ani.

“Fenomenul Brăila”

Ministrul a abordat și așa-numitul Fenomen Brăila, al corigențelor programate de profesorii de clasa a VIII-a sau a XII-a pentru a-i împiedica pe elevi să intre în examenele naționale, astfel încât rezultatele de la Evaluare și de la Bacalaureat să fie în topul național:

Intenționăm să facem o evaluare în aceste județe, să descifrăm mecanismul intern prin care am ajuns la Brăila ca 20% din elevii clasei a VIII-a să fie lăsați corigenți, când anii trecuți erau 4-5%.

Trebuie să stopăm acest lucru, dar asta nu înseamnă să îi promovăm pe toți.

Andronescu a explicat că se face o verificare în toate județele cu procente de mari de elevi corigenți, pentru a se vedea dacă există acest fenomen.

Ministrul nu a oferit însă prea multe informații, în afara cursurilor remediale (pentru recuperarea cunoștințelor minimale la debutul liceului), despre măsurile gândite în vederea diminuării ponderii copiilor slab pregătiți.

Alte noutăți prezentate:

  • În viitoarea lege extindem autonomia și la nivelul inspectoratelor școlare, dar și la nivelul școlilor (…) și la nivelul rpofesorilor. Să îi sprijinim să elaboreze lecții personalizate la nivelul clasei și al elevilor.
  • În anul şcolar 2020-2021, programul O masă caldă, acum pilot, ar putea fi extins în toată țara.
  • Pentru absolvenții liceelor din mediul rural, ca să le creștem șansele, au fost repartizate 2.000 de locuri pentru licență și pentru formarea cadrelor didactice au fost alocate 1.000 de locuri.
  • La Bacalaureat, există diferențe mari între cei care se înscriu din promoția curentă și cei care vin din ani anteriori. Se înregistrează diferențe mari și între rural și urban, precum și între diferitele tipuri de licee. În liceele teoretice din urban, avem peste 90% procent de promovare și situații slabe în rural și la liceele tehnologice.
  • La trecerea din învățământul primar în clasa a V-a, deci în ciclul gimnazial, elevii au o problemă. Va trebui să vedem cum putem să remediem aceasta problemă. Procentul corigenților în clasa a V-a variază mult, scade la clasele a VI-a și a VII-a, pentru ca din nou să ajungem până la aproape 20% în clasa a VIII-a.
  • Ceea ce ne atrage atenția este diferența de neacceptat dintre cei care promovează și cei care nu au promovat Evaluarea Națională. De la clasa a II-a au avut dificultăți, iar cursurile remediale nu au urmărit să elimine aceste decalaje între elevii care fac față programei școlare și cei care nu fac.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.7.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Emmanuel Macron crede că un acord UE pe Planul de relansare este posibil ”în acest weekend”

Iulian Soare

Președintele Emmanuel Macron consideră că este „posibil și de dorit” încheierea unui acord privind planul de redresare al UE în cadrul summitului european de vineri… Mai mult

Stiri

Răzvan Atim, UiPath: Roboții în administrația publică – muncă de 15 minute realizată în 30 de secunde

Razvan Diaconu

Răzvan Atim, General Manager pentru Europa de Est al UiPath, spune că automatizarea poate rezolva mare parte din neajunsurile cauzate de rularea de aplicații vechi… Mai mult

Stiri

Starea de alertă, prelungită 30 de zile, fără noi restricții

Razvan Diaconu

Guvernul adoptă în ședința extraordinară, miercuri, hotărârea privind prelungirea stării de alertă în România cu alte 30 de zile. În debutul ședinței de guvern premierul… Mai mult

Stiri

Cristin Popa, ANCOM: Pentru excluderea unui furnizor de echipamente 5G e necesară o lege care poate merge pe securitatea cibernetică

Alexandra Pele

În situația în care România dorește să excludă anumiți furnizori de echipamente 5G, acest lucru va fi posibil doar prin adoptarea unei legi speciale care… Mai mult

Stiri

Termenul limită pentru sosirea tabletelor destinate elevilor – 10 septembrie

Mariana Bechir

Cele 250.000 de tablete şi laptopuri vor ajunge cel târziu pe 10 septembrie în școlile unde învață elevii care nu au acces la tehnologia necesară… Mai mult

Stiri

Mihai Matei, ANIS: 23% dintre liceeni abandonează școala. La fiecare 4 ani, mediul de business pierde circa 15.000 de companii care ar putea fi dezvoltate de aceștia

Vladimir Ionescu

Mediul de business pierde, la fiecare patru ani, circa 15.000 de companii din cauza abandonului școlar cauzat de sărăcie, potrivit unui calcul realizat de Mihai… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Avem nevoie de proceduri de achiziție care să vizeze noi sisteme digitale în toate zonele administrației

Vladimir Ionescu

Aproape toată infrastructura digitală a administrației publice este învechită, necesită o mentenanță costisitoare și ar trebui înlocuită, a declarat miercuri premierul Ludovic Orban, la conferința… Mai mult