„Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG.
Proiectul conține aproximativ 300 de pagini, iar multe dintre prevederi, susțin funcționarii publici și specialiști în drept, sunt neconstituționale, slăbesc eficiența administrării, îi face pe funcționarii publici dependenți de politic, iar unele dintre articole sunt concepute doar pentru a le da mai multă putere baronilor locali (primari și președinți de consilii județene) și pentru a-i apăra de răspundere pentru activitatea lor.
Toate nemulțumirile și observațiile punctuale pe marginea celor 300 de pagini vor fi discutate în următoarea ședință a Consiliului Economic și Social (CES) – care și-a arătat nemulțumirea în ultima ședință.
Ceea ce nu înseamnă că se va ține cont de ele, așa cum s-a întâmplat cu multe alte proiecte de reglementări ce au primit aviz negativ de la CES după ce au fost aruncate pe masa Consiliului cu o oră înaintea ședinței și adoptate imediat după ce curierul a adus la Palatul Victoria avizul cu rol consultativ.
Principalele prevederi controversate din noul Cod Administrativ
- Art. 139 – Legislația în vigoare prevede o majoritate calificată (de 2/3) ȋn adopatarea unei hotărâri de consiliu ce vizează patrimoniul unității administrativ teritoriale. Codul administrativ impune majoritatea calificată doar pentru hotărâri privind ȋnstrăinarea bunurilor din patrimoniu unității, mai exact translativitatea dreptului de proprietate, nu şi cele de administrare (concesiunea sau ȋnchirierea), care vor necesita doar jumătate plus unu din voturile consilierilor ȋn funcție.
- Art. 210 – Indemnizațiile pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinți de consiliu județean, vicepreşedinti de consiliu județean. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Curtea Constituțională s-a pronunțat ȋn două rânduri asupra neconstituționalității “pensiilor speciale” pentru aleşii locali, modalitatea aceasta a indemnizației pentru limită de vârstă având vicii de constituționalitate. Se acordă pentru toți cei care au dțeinut astfel de mandate începând cu 1992. Potrivit vicepremierului Daniel Suciu, impactul se cifrează la 100 – 150 de milioane de lei pe an. Va crește pe măsură ce se pensionează actualii primari sau foști primari (indemnizația se acordă la împlinirea vârstei de pensionare, se încasează simultan cu pensia calculată pe principiul contributivității).
- Art. 474 – Ȋn reglementările privind statutul funcționarilor publici, se instituie o nouă procedură pentru ocuparea funcților publice – recrutarea prin concurs național, şi ulterior selecția pe post – lucru cerut de Comisia Europeană. Funcţiile publice locale din în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora nu sunt vizate de concursul național.
- Art. 240 – Limitarea răpunderii primarului/preşedintelui de consiliu județean, prin semnarea actului administrativ, la “investirea cu formulă de autoritate”, respectiv la nivel de apreciere a necesității şi oportunității adoptării actului administrativ. – art 240 din OUG. Pentru legalitatea actelor vor răspunde exclusiv semnatarii lor – funcționarii publici/personalul contractual. Primarii şi preşedinții de consiliu județean vor răspunde exclusiv pentru oportunitatea actelor adminsitrative, de legalitate doar ȋn raport cu atribuțiile specifice. Federația Națională a Sindicatelor din Administrația Publică (FNSA) a solicitat ȋnlăturarea sintagmei “exclusiv”, explicând că textul este în contradicţie cu princiiile constituţionale ale angajării răspunderii pentru daune, cu principiul nediscriminării, principiul subordonării ierarhice, precum şi cu art. 497 din proiectul de cod conform căruia angajarea răspunderii funcţionarilor publici se poate antrena doar dacă se constată vinovăţia funcţionarului public/personalului contractual de către o instanţă judecătorească.
- A fost eliminată prevederea care-i proteja pe funcționarii care sesizează fapte nelegale (articolul privind “dreptul la protecţia legii al funcţionarilor publici care au sesizat încălcări ale legii, deontologiei sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei în cadrul autorităţilor şi înstituţiilor publice”).
- O serie de articole din OUG edulcorează atribuțiile Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) în ceea ce privește cariera funcționarilor publici (mobilitatea, promovarea, evaluare etc). Unele prevederi chiar transferă unele atribuții altor instituții, așa cum este cazul promovării înalților funcționari – în procedură, Agenția este înlocuită de Minsiterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Tot prin aceste modificări privind rolul ANFP sunt eliminate formele de control referitoare la modul în care se fac angajările şi sunt elaborate organigramele instituţiilor din administraţia publică locală. De exmplu, Art. 416, impune doar comunicarea, în 10 zile lucrătoare de la dispunerea măsurii prin act administrativ, a modificărilor intervenite în situaţia funcţionarilor publici şi a funcţiilor publice. Dispare astfel avizul ANFP cerut acum pentru acest gen de situații.
- Art.47 – Îl obligă pe președintele României să numească sau să refuze un ministru în 10 zile de la înregistrarea propunerii premierului. În caz de refuz (motivat), urmează alte 10 zile pentru a doua propunere. Prevederea este considerată neconstituțională, întrucât restrânge termenul maxim de interimat (45 de zile) în care șeful statului putea lua decizii. Extinde doar perioada în care premierul face nominalizările.
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație: Guvernul nici nu mai mimează dialogul, acționează autoritar
FNSA i-a adresat premierului solicitarea de a renunța urgent la adoptarea prin OUG a Codului administrativ și denunță „de lucru, neprofesionist şi autoritar” al Guvernului. „Nu înţelegem necesitatea procedurii de urgenţă pentru adoptarea acestui act normativ de importanţă majoră, cu atât mai mult cu cât, teoretic, prin Codul Administrativ se unifică mai multe legi deja existente”, spune Federația, altfel se va ajunge la rpoteste și chiar grevă generală în adminsitrația publică.
Problemele din proiect sunt numeroase, a explicat penrtu cursdeguvernare.ro Bogdan Schiop (foto), secretar general al FNSAP, dar esența este că relaxează controlul asupra cheltuirii banului public și permite politizarea administrației, în timp ce elimină răspunderea aleșilor:
Scopul real al acestei OUG este să paseze întreaga răspundere, de la primari și conducători de instituții, la funcționarii publici. Demnitarii nu mai răspund cu nimic. Nimic!
Codul legiferează modul în care primarii și conducătorii de instituție dispun de bugete. Ne uităm la modul în care sunt cheltuiți banii publici și la controlul acestor cheltuieli. O să ne trezim că primarii vor ieși cu zâmbetul pe buze și vor spune: Nu mai sunt bani, după ce au cheltuit banii cum au vrut ei. Cine răspunde? Funcționarul public.
O să ne trezim că banii au fost cheltuiți aiurea și nu răspunde adevăratul vinovat.
Dacă funcționarul refuză să semneze un act, primarului îi este foarte ușor să scape de el. Nu mai există nicio formă de protecție. Primarul aduce alt funcționar, până găsește unul obedient, care semnează și mai târziu va răspunde.
În plus, modul în care se avizează organigramele va permite angajarea membrilor de partid, iar evaluarea funcționarilor publici va fi controlată de primar, deoarece el numește persoana care conduce comisia.
Bogdan Schiop atrage atenția că efectele vor fi devastatoare și vor urma eforturi pentru repararea efectelor produse de Codul administrativ, dacă acesta va intra în vigoare în forma actuală: „După ce vor adopta ordonanța, vom sta 10 ani la dialog, să negociem Codul administrativ. Așa s-a întâmplat și cu OUG 14, discutată doar după adoptatare și după ce au văzut urmările.”
Florina Presadă: Codul asigură luarea în stăpânire a administrației publice locale, un nou tip de baronizare
Senatorul USR Florina Presadă (foto) spune că nu există în nicio altă țară un cod administrativ. Este o invenție autohtonă prin care se încearcă un nou tip de baronizare:
Ar fi trebuit să avem un cod al patrimoniul, cum există în Franța. Am fi putut avea un cod al funcției publice și, logic ar fi fost să avem mai întâi un cod de procedură adminsitrativă, pentru că, deși tindem să credem că este important cine face lucruri în adminsitrație, mai important este să vedem ce ar trebui să se întâmple în administrație pentru a fi mai eficientă.
Acesta chiar ar fi fost util și ne-ar fi ajutat să mai tăiem din birocrație.
Avem în schimb un cod administrativ masiv și care este un talmeș-balmeș, care modifică inclusiv contenciosul administrativ. Nici nu ne putem prevedea dacă nu vom avea un vid legislativ.
Este un cod făcut să le asigure luarea în stăpânire a administrației publice locale, să dispună de funcționarii publici cum doresc și să-i fidelizeze pe baronii locali.
Este un nou tip de baronizare.
Profesori de Drept administrativ: Adoptarea Codului administrativ prin OUG este un exces de putere
Adoptarea Codului administrativ prin OUG ar însemna un exces de putere din partea Guvernului, atenționează mai multe cadre universitare de la facultăți de Drept importante din țară care i-au transmis premierului Viorica Dăncilă o scrisoare deschisă.
Semnatarii cer renunțarea la ordonanță și eventuala transformare a acesteia într-un proiect de lege ce să fie propus Parlamentului, “unica autoritate leguitoare a țării”. Această variantă ar reprezenta o garanție nu numai pentru respectarea principiului separației puterilor în stat, dar și pentru asigurarea unei legislații clare, precise și predictibile pentru sistemul administrativ din România, precizează profesorii de Drept semnatari ai apelului.
Cum justifică Executivul urgența adoptării Codului
Mai mulți politicieni ai opoziției au acuzat că documentul este adoptat prin OUG tocmai pentru a se ocoli o dezbatere serioasă și de teamă că o pierdere a majorității în cele două camere îi va împiedica pe cei din coaliție să le ofere primarilor acest stimulent necesar mobilizării la viitoarele alegeri.
Sunt necesare reforme urgente care să amelioreze calitatea administrației publice, așa cum obligă și Comisia Europeană, se susține în Nota de fundamentare a OUG.
Sistemul de resurse umane trebuie adaptat la exigențele unei administrații moderne, este nevoie de debirocratizare și simplificare la nivelul administrației publice, de consolidare a capacității administrației publice de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice, mai precizează nota.
Documentul conține și un exemplu de modificare ce trebuie operată urgent pentru a crește absorbția de fonduri europene de către administrațiile locale:
Darea în administrare a unui bun proprietate publică se realizează cu votul a două treimi din consilierii locali/județeni în funcție, astfel încât asemenea hotărâri se adoptă foarte greu, ceea ce afectează activitatea autorităților publice locale, mai ales în contextul necesității implementării unor proiecte cu finanțare nerambursabilă de interes major pentru colectivitățile locale, care afectează în mod negativ rata de absorbție a fondurilor europene.
Exemplele concrete arată însă că primarii s-au împiedicat de majoritatea calificată (două treimi din consilieri) nu la aprobarea unor proiecte europene, ci a unor afaceri controversate . Este cazul Gabrielei Firea, cu cele 22 de companii municipale înființate în subordinea PMB. După adoptarea Codului, ea va putea trece o bună parte din patrimoniul Bucureștiului în administrarea celor 22 societăți, cu votul a numai 50% plus un consilier. Reamintim că înființarea acestor companii a fost declarată ilegală, de instanță, tocmai pentru că hotărîrile respective nu au fost aprobate cu votul a două treimi din consilieri.
Urmărește-ne pe Google News
