Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat un nou Cadru de Parteneriat de Ţară (CPT) cu România, pentru o perioadă de cinci ani (2019 – 2023).
Pârghia strategică a rolului Grupului Băncii Mondiale în realizarea de „reforme instituționale cu prioritate ridicată va reprezenta punctul central al programului”. Este una dintre „lecțiile” desprinse din raportul privind perioada anterioară (2014- 2018), potrivit documentului.
„O atenție mai mare trebuie acordată pentru susținerea implementării de reforme instituționale conform noului Cadru al Parteneriatului de Țară (CPT)”, mai spune raportul Băncii Mondiale (BM).
Realizările formale, precum adoptarea de noi legi și strategii „nu sunt suficiente pentru facilitarea schimbărilor instituționale sustenabile”, este o altă concluzie a analizei perioadei anterioare.
„Instituţiile puternice şi eficiente sunt elementul cheie ce poate susţine creşterea României pe termen lung, iar eradicarea sărăciei va necesita investiţii mai numeroase în educaţie, în sănătate şi locuri de muncă mai bune”, a declarat Tatiana Proskuryakova, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.
Pentru realizarea reformelor instituționale necesare, se vor dovedi „critice”:
- o comunicare permanentă cu partenerii Guvernului,
- identificarea și susţinerea „campionilor”,
- asistența tehnică și alte metode de susținere a implementării.
IFC şi parteneriatul public privat
Totodată, IFC (International Finance Corporation, divizia de investiții directe a grupului BM) „s-a confruntat cu provocări în sprijinirea dezvoltării proiectelor de partneriat public-privat (PPP) și a extinderii parteneriatelor de finanțare municipală”.
Recent, Ministerul Transporturilor a propus Guvernului să renunțe la asistența Băncii Mondiale pentru a realiza autostrada A3 Ploiești-Comarnic-Brașov, alegând să folosească metoda PPP, pentru a patra oară şi după alte trei încercări nereuşte în ultimii 15 ani.
(Citiţi şi: Guvernul renunță la colaborarea cu Banca Mondială pentru autostrada Comarnic-Brașov)
„O problemă majoră întâmpinată de IFC este absența unei legi PPP funcționale (între timp, aprobată de Parlament, dar încă fără norme de aplicare), precum și lipsa capacității instituționale asociate de a sprijini implementarea acesteia. În finanțele municipale, aspecte precum guvernarea, ca și disponibilitatea unor finanțări la prețuri competitive pe plan intern, restrâng amprenta IFC”, mai spune documentul BM.
Reperele Parteneriatului
Strategia inclusă în cadrul de partneriat este „de a aborda problemele-cheie care afectează creşterea sustenabilă şi incluzivă” şi va avea ca priorităţi:
- investiţiile în oameni,
- susţinerea unei dezvoltări mai dinamice a sectorului privat şi
- un grad de pregătire mai avansat în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice.
Cadrul al Parteneriatului de Țară (CPT) cu România se va axa pe trei domenii principale, concentrându-se pe îmbunătăţirea capitalului uman, dezvoltarea sectorului privat şi competitivitate, precum şi pe rezistenţa în faţa şocurilor.
Dintre obiectivele specifice se remarcă:
- Îmbunătăţirea tranziţiei către educaţia terţiară pentru categoriile sărace şi vulnerabile;
- Îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate moderne;
- Conectarea categoriilor sărace şi vulnerabile la locurile de muncă;
- Consolidarea capacităţii de construire a infrastructurii de transport;
- Îmbunătăţirea capacităţii de atragere a investiţiilor private la nivel regional şi local;
- Accelerarea ritmului de dezvoltare a pieţei de capital şi accesul la finanţare;
- Îmbunătăţirea gradului de pregătire naţională în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice.
Reperele de plecare
- Rata medie de creştere economică a României este de 2,8% în perioada 2010-2017, însă „în ciuda celor 11 ani în Uniunea Europeană, calitatea infrastructurii este nesatisfăcătoare, ceea ce impune constrângeri asupra investiţiilor şi productivităţii în sectoare cum ar fi producţia, agricultura şi turismul”.
- Sectorul privat, este mic deşi dinamic, are acces limitat la finanţare (mai ales IMM-urile).
- Mai îngrijorător este faptul că, în ciuda creşterii accentuate, nivelul veniturilor medii „nu a convers cu cel european, gradul de reducere a sărăciei a fost scăzut, iar clivajele sociale şi regionale sunt substanţiale şi din ce în ce mai mari.
- Peste 25% din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 5,50 dolari/zi, ceea ce constituie cea mai mare rată a sărăciei din UE, spune comunicatul BM.
Piedici în dezvoltarea sustenabilă
„Diagnosticul sistematic de țară” care a stat la baza noului cadru al parteneriatului BM cu România a identificat cele mai critice constrângeri împotriva creșterii economice sustenabile și a repartiției prosperității, potrivit documentului citat:
- Tranziţia instituţiuonală incompletă şi marea volatilitate politică şi legislativă din ultimi 25 de ani au redus încrederea în stat, cu subminarea contractului social;
- Capacitatea limitată a Guvernului de a implementa politicile publice pentru atingerea potențialului economiei;
- Slăbiciunea instituțională împiedică țara să beneficieze în întregime de susținerea financiară a Comisiei Europene;
- Lipsurile din activitatea serviciilor publice (mai ales pentru săraci) sunt des cauzate de:
- politici ineficiente și capacitate administrativă scăzută
- contraperformanțele întrerinderilor de stat
- Piețele financiare sunt dezvoltate superficial și nu mobilizează resurse suficiente pentru a stimula creșterea;
- Serviciile de asigurare se confruntă cu probleme de reglementare și capitalizare;
- Sectorul privat se bazează pe un număr mic de întreprinderi stabile;
- Mediul de afaceri este instabil, o consecință directă a eșecurilor instituționale:
- schimbările frecvente ale codului fiscal (200 în numai ultimii 2 ani),
- lipsa consultării cu sectorul privat
- timpul scurt acordat întreprinderilor pentru a se adapta duce la întârzieri în deciziile de investiții.
Banca Mondială în România
De la deschiderea biroului său din Bucureşti, în 1991, Banca Mondială a furnizat finanţare în valoare totală de peste 13,6 miliarde dolari SUA (împrumuturi, garanţii şi granturi) în toate sectoarele de activitate ale economiei româneşti.
Portofoliul curent al Băncii include împrumuturi pentru investiţii, activităţi analitice şi asistenţă tehnică pentru sprijinirea priorităţilor de reformă ale României.
De la aderarea României la IFC, finanţările pe termen lung în România au însumat 2,81 miliarde dolari, inclusiv 606,8 milioane dolari SUA mobilizaţi de la partenerii BM, pentru 93 de proiecte din diverse sectoare.
IFC a susţinut schimburi comerciale de peste 900 milioane dolari prin intermediul programului de finanţare a schimburilor comerciale.
