Nouă poartă spre abuz: Guvernul trimite ANAF să-și producă singură suplimentele salariale din sumele impuse suplimentar contribuabililor. Justificarea

Ministerul Finanțelor a lansat miercuri în dezbatere publică un proiect de Ordonanță care ar permite ANAF să păstreze 15% din sumele stabilite prin acte administrativ fiscale rămase definitive în sistemul căilor de atac.

Potrivit proiectului, banii astfel obținuți ”se utilizează pentru acordarea de premii personalului Agenției Naționale de Administrare Fiscalã.”

Cu acest proiect, Ministerul Finanțelor pare să aplice în continuare ”prezumția de vinovăție” a mediului de afaceri- Art.3 al proiectului stabilind că ANAF își va face un buget de venituri suplimentare, acestea fiind realizate, în parte, din sume suplimentare stabilite prin decizii de impunere sau obligații fiscale accesorii.

Trista experiență a trecutului

Justificarea măsurii e halucinantă: inspectorii se simt timorați de faptul că companiile își angajează avocați care i-ar putea acționa penal pentru prezumtive abuzuri, lucru care le crează un  disconfort profesional.

Foarte important – în realitate, lucrurile stau puțin invers:

În anii 2014-2015, ANAF introdusese ”cutuma” sesizării penale împotriva contribuabililor, pentru a bloca accesul la instanțe al celor care contestă deciziile Fiscului (v. Linkul de mai jos). Odată cu blocarea acestui drept, au fost blocați și banii companiilor, până la rezolvarea caracterului penal al unor decizii care nu s-au dovedit penale. Și au fost bani trecuți în performanțele ANAF și în legile bugetelor. 

(Citiți și: Statistica neagră care impune stringența de la ANAF: Blocarea accesului companiilor controlate la contestații corecte)

Justificarea oficială a emiterii acestui ultim proiect, pe care o publicăm la final, merită citită rând cu rând pentru a înțelege modul în care actuala coaliție de guvernare privește mediul economic autohton.

Potrivit documentului lucrat de Ministerul de Finanțe:

Art. 1: ”Începând cu anul 2018, Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin înființarea unei activități finanțate integral din venituri proprii, poate reține, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ fiscale, procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor și hotărâri judecătorești pronunțate în materie  penală care au la bază  sesizări ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, rămase definitive în sistemul căilor de atac, reprezentând:

• impozite, taxe și contribuții, stabilite suplimentar prin decizii de impunere, stinse prin încasare, compensare sau executare silită
• obligații fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare, compensare sau executare silită
• valoarea sumelor încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală
• repararea prejudiciului material și sume confiscate prin hotãrâri judecãtorești pronunțate în materie penalã care au la bazã sesizãri ale Agenției Naționale de Administrare Fiscalã, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită”

Proiectul stabilește: ”Constituirea veniturilor se face din sumele stinse într-un exercițiu financiar, cu condiția ca actele prin care au fost stabilite sumele respective să rămână definitive în sistemul căilor de atac în același exercițiu financiar.”

În situația în care exercițiul financiar în care se sting sumele diferă de exercițiul financiar în care actele rămân definitive în sistemul căilor de atac, constituirea veniturilor se face din veniturile bugetare ale exercițiului financiar în care cele două condiții, respectiv stingerea și rămânerea definitivă, sunt îndeplinite cumulativ.

Articolul 3 al proiectului stabilește: ”Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activitatea prevăzută la art.1, alin. (1) se elaborează şi se aprobă odată cu bugetul ordonatorului principal de credite în subordinea căruia funcționează Agenția Națională de Administrare Fiscală, conform prevederilor legale în vigoare.”

(Descărcați AICI proiectul Ministerului de Finanțe)

Justificarea oficială a măsurii: companiile își angajează avocați, iar inspectorii se simt timorați

Având în vedere imperativul respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008 și ținând seama de necesitatea menținerii cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită buna funcționare a serviciilor publice, iar creşterea veniturilor bugetare nu mai poate fi realizată prin creşterea presiunii fiscale asupra mediului economic şi/sau al cetăţenilor, se impune intensificarea eforturilor de creștere a gradului de colectare a sumelor la bugetul general consolidat.  

Însă, trebuie ținut seama de faptul că, pe de o parte, activitatea de control realizată de funcționarii publici necesită un nivel ridicat de competență profesională, pentru a face față provocărilor și contestațiilor formulate de contribuabili, în special de cei care au capacitatea financiară pentru susținerea reprezentării lor de către firme de avocatură specializate iar, pe de altă parte, de multe ori echipele de control sunt supuse presiunilor din partea contribuabililor, de multe ori fiind formulate plângeri penale împotriva membrilor lor sau se confruntă cu amenințări din partea contribuabililor, în special din partea celor care se află în zona de criminalitate economică.

Astfel, în realizarea obiectivelor stabilite în sarcina Agenției Naționale de Administrare Fiscală, un rol important il reprezinta activitatea  de investigare a unor lanţuri tranzacţionale organizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, urmare cărora sunt cuantificate prejudicii semnificative, urmărindu-se şi asigurarea recuperării acestora. Instrumentarea fenomenelor de fraudă fiscală se realizează inclusiv prin analiza datelor şi informațiilor la care ANAF  are acces automat sau la cerere (evidența persoanelor, cadastru, evidenţa auto, cazier judiciar, conturi bancare etc), valorificarea informaţiilor obţinute prin cooperarea administrativă internaţională, valorificarea datelor rezultate din acţiunile de control ori a celor obţinute prin monitorizarea permanentă a contribuabililor.

Activitatea ANAF include și activităţi de monitorizare, supraveghere şi control, orientate spre zone şi domenii economice în care se manifestă fenomene de evaziune fiscală, indisciplină financiară sau slabă conformare.

Activitatea desfăşurată necesită un grad foarte ridicat de competenţă profesională a personalului Agenţiei, administrarea eficientă a contribuabililor fiind esenţială pentru colectarea veniturilor din impozite, taxe și contribuții pentru climatul investițional și recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat. Marile companii ridică provocări deosebite pentru orice administrație fiscală, acestea putând să se angajeze în forme sofisticate de neconformare – ce presupun activități internaționale, tranzacții cu părți afiliate și scheme financiare structurate – ceea ce ar putea avea implicații serioase pe partea de venituri și ar putea contribui considerabil la gap-ul fiscal. În realizarea obiectivelor stabilite, funcţionarii publici ai Agenţiei Naționale de Administrare Fiscală sunt chemaţi să descopere şi să combată evaziunea fiscală şi vamală, să contribuie la protejarea mediului de afaceri împotriva actelor ilegale care afectează relațiile concurențiale și mecanismele economiei de piață, să asigure activitatea de investigare a unor lanţuri tranzacţionale organizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, intrând astfel în confruntare cu elemente din zona criminalităţii economice.

Îndeplinirea atribuţiilor implică de foarte multe ori deplasarea echipelor la distanţe care depăşesc sute de kilometri, sunt foarte frecvente situaţiile în care activitatea de control este îngreunată, durata acţiunilor fiind prelungită în mod nejustificat pentru că sunt cazuri în care nu există mijloace de transport în comun, sau programul acestora nu permite deplasarea în condiţii de respectare a programului de activitate, atât al unităţii fiscale, cât şi al contribuabilului, precum şi situaţii în care niciunul din membrii echipei de control nu deţine autoturism personal sau nu se asigură sumele necesare efectuării acestor deplasări, în vederea îndeplinirii condiţiilor de eficienţă, eficacitate şi economicitate.

La nivelul conducerii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, au fost semnalate situaţii în care funcţionari publici oneşti, care în îndeplinirea sarcinilor de serviciu respectă cu stricteţe legislaţia şi procedurile în vigoare, au fost victimele unor plângeri penale ale unor contribuabili de rea-credinţă, târâţi în instanţe în nume personal, suspendaţi din funcţia publică pe perioada urmăririi penale, fiind nevoiţi să suporte în plus şi costurile reprezentării lor în instanţele judecătoreşti.

Astfel de situaţii au un impact negativ nu numai asupra activităţii funcţionarilor publici în cauză, dar şi asupra întregului domeniu de activitate din care aceştia fac parte, eficienţa acţiunilor desfăşurate fiind grav afectată.

Această situaţie, coroborată cu un grad scăzut de satisfacţie în ceea ce priveşte condițiile de muncă, dar și nivelul de salarizare constituie un factor important în fluctuaţia mare a personalului, în mod deosebit a celui cu un nivel ridicat de competenţă profesională. Este edificator în acest sens faptul că în primele trei trimestre ale anului în curs au fost înregistrate 1.086 încetări ale rapoartelor de serviciu în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

În acest context, este necesară introducerea unui sistem de cointeresare a personalului din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care participă la obținerea unor rezultate performante pentru asigurarea unei creșteri semnificative și constante a veniturilor colectate la bugetul general consolidat.