Noul guvern de coaliție olandez condus de Partidul Libertății (PVV) al lui Geert Wilders (foto) intră pe curs de coliziune cu UE pe tema imigrației, după ce a cerut oficial Bruxelles-ului ca țara să fie exceptată de la regulile de azil, transmite The Guardian.
„Tocmai am informat Comisia Europeană că apelăm la un „opt-out” în chestiunile de migrație în Europa pentru Țările de Jos”, a anunțat ministrul azilului și migrației, Marjolein Faber, miercuri, pe X.
„Trebuie să fim din nou responsabili de propria noastră politică de azil!” a precizat oficialul. Coaliția formată din patru partide, care a preluat mandatul în iulie după alegerile din noiembrie anul trecut, a promis că va introduce ”cea mai dură politică de imigrație” aplicată vreodată de această țară.
Mișcarea nu este de așteptat să fie bine primită la Bruxelles sau în multe dintre celelalte capitale ale blocului, deoarece toate cele 27 de state membre – inclusiv Țările de Jos – au convenit în decembrie anul trecut un nou pact privind migrația și azilul la nivelul UE, după ani de discuții.
Precedente la nivel european
Danemarca, Irlanda și Polonia și-au asigurat anterior exceptarea de la tratatele UE în diferite domenii- aderarea la zona euro, spațiul Schengen sau Carta drepturilor fundamentale.
Toate au fost negociate ca parte a tratatului, nu ulterior.
Ungaria se alătură demersului olandez
Cererea guvernului Țărilor de Jos este văzută ca având aproape nicio șansă de succes, nu în ultimul rând deoarece ar putea deschide ușa unor cereri similare ale altor guverne anti-imigrație. Presupunerea este corectă:
Ungaria se va alătura Țărilor de Jos pentru a cere renunțarea la politicile de migrație ale Uniunii Europene, a declarat miercuri un ministru al guvernului, într-un alt semn al fracturării consensului UE în privința migrației.
Ministrul maghiar pentru afaceri UE, János Bóka, a spus: „Este nevoie de acțiuni drastice pentru a stopa migrația ilegală, guvernul maghiar se va alătura Țărilor de Jos pentru a cere renunțarea la normele UE în materie de azil și migrație, dacă un amendament la tratat permite acest lucru.”
Țările de Jos au soluții alternative
Cererea de renunțare nu are legătură cu obiectivele noului guvern de a declara o „criză națională a azilului”, ceea ce i-ar permite să implementeze măsuri de imigrare semnificativ mai dure fără aprobarea parlamentului olandez.
Printre acestea se numără înghețarea noilor cereri de azil, limitarea vizelor eliberate pentru membrii de familie ai persoanelor cărora li s-a acordat azil, asigurarea condițiilor de viață elementare și accelerarea procesului de deportare pentru cei care nu sunt eligibili pentru azil.
Potrivit datelor oficiale, Țările de Jos au avut anul trecut două cereri de azil la mia de locuitori,fiind în media statelor UE. 10 state membre – între care Grecia, Germania și Spania – au înregistrat rate mai mari.
(Citește și: ”Germania a început controalele extinse la frontiere – Ce-a mai rămas din Schengen”)
***
Urmărește-ne pe Google News
