Deputaţii au adoptat proiectul Guvernului ce introduce criteriul opiniei și apartenenței politice la infracțiunea de incitare la violență și ură sau discriminare. Legea pleacă la promulgare.
Controversele legate de această lege țin de libertatea de exprimare: astfel, criticarea unei ideologii, a unui partid sau a unui politician poate duce, dacă legea e aplicată abuziv, la pedeapsa penală chiar cu închisoarea.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, respinsese proiectul de lege în şedinţa din 5 septembrie 2023. Camera Deputaţilor este for decizional.
S-au înregistrat 187 de voturi „pentru”, 62 de voturi „împotrivă” şi 19 abţineri, scrie Agerpres.
Guvernul s-a prevalat, pentru această adăugare, de scrisoarea suplimentară de punere în întârziere în Cauza 2016/2075 în cadrul procedurii de infringement.
Prin proiectul de lege se propune eliminarea sintagmei criticate de Comisia Europeană, astfel încât infracţiunea de incitare la violenţă, ură sau discriminare să poată fi reţinută dacă făptuitorul a săvârşit elementul material indiferent dacă acesta a considerat ori nu drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte pe baza criteriilor de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, se arată în raport.
În forma actuală a art. 369 din Codul penal, „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Încălcare a dreptului la libera exprimare, acuză opoziția
Deputatul USR Mihai-Alexandru Badea a susţinut că forma proiectului reprezintă o „evidentă încălcare la libera exprimare”, fiind şi politicienii incluşi, deși Comisia Europeană nu a impus acest lucru.
„Aţi călcat in picioare cel puţin două termene din regulament, ca să adoptaţi pe repede înainte acest proiect de lege, invocând infringementul de care tot voi sunteţi răspunzători, pentru că nimeni nu v-a împiedicat să-l adoptaţi la timp şi într-o formă agreată cu Comisia Europeană. Dar cel mai grav este faptul că rezolvaţi o problemă şi creaţi o alta. Decizia aceasta cadru de la JAI, pe care trebuie să o implementăm în Codul Penal, este despre pedepsirea incitării la ură, violenţă şi discriminare pe criterii de rasism şi xenofobie. Am citit documentul cap-coadă şi nimic din acest text nu vă obligă să adăugaţi criteriul „opiniei şi apartenenţei politice”, iar faptul că l-aţi adăugat este o încălcare evidentă a dreptului la liberă exprimare, care este prevăzut şi de Constituţie, şi de nenumărate tratate la care România este parte. Desigur că parlamentarii vor rămâne sub umbrela imunităţii politice, pentru declaraţii, dar ce se va întâmpla cu restul cetăţenilor, ce se va întâmpla cu jurnaliştii din România? Dacă un jurnalist independent critică un partid sau un politician va spune un adevăr incomod (…) nu cumva se va putea interpreta că este o incitare la ură, la discriminare şi la violenţă? Eu cred că da”, a argumentat deputatul USR.
Societatea civilă a criticat propunerea – aplicată abuziv, criticarea unui partid sau a unui politician poate atrage pedeapsa cu închisoarea
Mai multe organizații neguvernamentalei au criticat anul trecut introducerea apartenenței politice pe lista criteriilor specifice ale infracțiunii de incitare a publicului la ură și violență.
Acest amendament, consideră organizațiile, dă cale liberă ”unor interpretări abuzive și contrare dreptului fundamental la libera exprimare, prin care o critică substanțială adusă unui politician sau partid politic, inclusiv de către mass-media, ar putea fi considerată infracțiune”.
****
