Mai multe organizații neguvernamentalei cer ”o soluție legislativă urgentă de anulare de îndată a efectelor nefaste” pe care le-ar putea produce recenta modificare a Codului penal cu privire la discriminare și incitare la ură. Șapte organizații neguvernamentale consideră că această modificare incriminează delictul de opinie.
Parlamentul a adoptat la începutul săptămânii un proiect de lege potrivit căruia incitarea publicului la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Problema constă în aceea că, între criteriile specifice referitoare la grupuri a fost introdus și cel al apartenenței politice.
Acest amendament, consideră organizațiile, dă cale liberă ”unor interpretări abuzive și contrare dreptului fundamental la libera exprimare, prin care o critică substanțială adusă unui politician sau partid politic, inclusiv de către mass-media, ar putea fi considerată infracțiune”.
Comunicatul emis joi:
”Constatăm cu îngrijorare că, într-o perioadă de criză profundă la nivel mondial, în care întreaga lume privește cu spaimă spre acest nou asalt al dictaturii asupra lumii libere, în loc să întărească sistemul democratic, politicienii noștri emit legi care pun din nou în pericol înseși fundamentele unei societăți libere și democratice în România.
Sub pretextul implementării unei decizii-cadru europene în legislația națională, prin recentul proiect de lege votat în Camera Deputaților, decizională în acest caz, politicienii români nu fac decât să incrimineze delictul de opinie.
Amendamentul privind pedepsirea discriminării pe criterii de apartenență politică, care vine să modifice articolul de lege din Codul penal, redeschide o Cutie a Pandorei, dând cale liberă unor interpretări abuzive și contrare dreptului fundamental la libera exprimare, prin care o critică substanțială adusă unui politician sau partid politic, inclusiv de către mass-media, ar putea fi considerată infracțiune.
Decizia cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei face referire foarte clară la xenofobie si rasism, iar categoriile de persoane sunt precis enumerate, fiind definite pe criterii de „rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”, și nicidecum pe criteriul apartenenței la un partid politic.
În noiembrie 2021, Senatul României a adăugat, pe lângă cele preluate din decizia JAI, noi criterii: opinia sau apartenenţa politică, averea, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA. Camera Deputatilor, camera decizională, a votat forma Senatului iar legea urmează să fie trimisă la Președinție. Legea va trebui să aștepte o decizie a Curții Constituționale, dacă aceasta va fi atacată înainte de promulgare.
Politicienii nu sunt și nu pot fi asimilați drept o prezumtivă categorie discriminată.
În consecință, cerem aplicarea și implementarea corectă a Deciziei cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei în Codul penal, în spiritul ei, și anume cu privire la incitarea la ură și violență împotriva grupurilor discriminate așa cum sunt identificate, și nicidecum pe criteriul apartenenței la un partid politic. În felul în care e formulat acum, articolul de lege deturnează de fapt sensul și spiritul deciziei cadru europene de combatare a antisemitismului si rasismului și oferă o armă politicienilor, ce poate fi îndreptată oricând, și foarte ușor, împotriva dreptului la libera exprimare și a libertății presei.
Prin urmare, considerăm imperios necesară găsirea unei soluții legislative de anulare de îndată a efectelor nefaste pe care forma actuală a proiectului de lege le poate produce.
Cu o Justiție deja șubrezită, România nu își poate permite să intimideze și să descurajeze jurnalismul critic, punând în mâinile reprezentanților clasei politice încă un instrument de control, prin lege, al presei și de reprimare a oricărei opinii critice la adresa sa.”
Semnatarii comunicatului:
- Fundația Freedom House România
- Sindicatul Unit al Salariaților – Radio România, primvicepreședinte Nicolae Lev Iulia
- Societatea Timișoara
- Asociația Ziariștilor Independenți România AZIR/AEJ – Secția Română a Asociației Europene a Jurnaliștilor
- Progress Foundation
- Grupul pentru Dialog Social
- Geeks for Democracy
Scurt istoric
Prevederile privind instigarea la ură şi discriminare a unui grup apar în Decizia europeană 2008/913/JAI, care a avut termen de transpunere în legislația națională luna noiembrie 2010.
Autoritățile au susținut, la momentul respectiv, că au transpus directiva. În realitate, dispoziţiile actului normativ european au fost transpuse incomplet.
Comisia Europeană a atenţionat România în mai multe rânduri, invocând o serie de deficiențe ce au în vedere că legislaţia penală naţională incriminează instigarea publică la violenţă sau la ură împotriva unui grup de persoane, fără a se referi în mod expres şi la instigarea împotriva unui membru al respectivului grup de persoane. De asemenea, directiva europeană face referire la criterii precum rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică.
Parlamentul a adoptat în 2021 o propunere legislativă, inițiată de Ministerul Justiției condus de fostul ministru USR Stelian Ion.
Proiectul MJ a fost inițial modificat la Senat, chiar la propunerea ministerului, fiind introduse criterii clare precum rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
Aceste criterii au fost eliminate ulterior la Camera Deputaților și înlocuite doar cu sintagma „dintr-o anumită categorie de persoane”.
Președintele a contestat legea la CCR pe motiv că aduce atingere principiului previzibilității și clarității normelor pentru că lipsesc „criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”, așa cum cerea directiva europeană.
Întoarsă în Parlament, după ce Curtea i-a dat dreptate președintelui, legea a fost completată din nou cu un amendament adoptat în Senat, în care erau enumerate criteriile inițiale. Inclusiv cele privind apartenența politică.
Toate criteriile enumerate sunt deja prevăzute și în Codul Penal la art. 77, care face referire la circumstanțele agravante ale unei fapte penale, iar la litera h. a articolului respectiv regăsim „săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte.”
