joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 noiembrie, 2022

Planuri fiscal-structurale naționale pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a reformei cadrului de guvernanță economică propusă miercuri de Comisia Europeană.
Propunerea pe care Comisia Europeană a prezentat-o miercuri reprezintă o completare Pactului de Stabilitate și Creștere și a Mecanismului de deficit excesiv – pentru a evita derapajele pe care crizele succesive actuale le pot produce în politicile economice ale guvernelor naționale.

Cadrul aduce o mare noutate: flexibilizarea traiectoriei prin care guvernele naționale corectează derapajele de deficit și datorie.

Angajamentele la diferite reforme și proiecte de investiții de anvergură pot constitui concesii suplimentare în privința vitezei de revenire la echilibru: un compromis între rigiditatea apărată de Germania a indicatorilor și relaxarea de care au nevoie statele supraîndatorate, cum ar fi Italia.


Aceasta nu prevede nicio modificare a limitelor fiscale importante prevăzute de tratatele europene (3% din PIB deficit bugetar și 60% din PIB datorie publică), după cum își doreau statele puternic îndatorate, ci doar o flexibilizare a traiectoriei de readucere a finanțelor publice către aceste obiective, precum și sancțiuni pentru cei care nu respectă noile reguli.
Regulile fiscale au fost suspendate în timpul pandemiei de COVID-19, pentru a permite statelor să realizeze cheltuielile sanitare necesare, acestea rămânând suspendate și în prezent, pentru a acomoda măsurile necesare atenuării impactului crizei energetice generate de război.

(Citiți și: ”Revizuirea regulilor fiscale din UE – mult așteptata poziție a Germaniei. Concesiile și punctele asupra cărora nu dă înapoi”)

”Acestea ar integra obiectivele fiscale, de reformă și de investiții, inclusiv cele de abordare a dezechilibrelor macroeconomice, acolo unde este necesar, într-un singur plan holistic pe termen mediu, creând astfel un proces coerent și raționalizat”, susține executivul european.

Statele membre ar avea astfel o mai mare marjă de manevră în stabilirea traiectoriei de ajustare fiscală.

”S-au schimbat multe de când tratatul de la maastricht a recunoscut necesitatea unor finanțe publice solide și a unor politici fiscale coordonate. Țările UE se confruntă acum cu niveluri semnificativ mai mari ale datoriilor și deficitului, care variază foarte mult. Noile provocări, cum ar fi tranzițiile ecologice și digitale și problemele aprovizionării cu energie, ne vor cere să facem reforme și investiții majore pentru anii următori. Pentru a răspunde acestor nevoi, prezentăm un plan pentru o guvernare economică mai simplă și mai eficientă”, a comentat Valdis Dombrovskis (foto), vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează pentru oameni.

Propunerea concretă a Comisiei


Un singur indicator operațional – cheltuielile primare nete, adică cheltuielile aflate sub controlul unui guvern – ar servi drept bază pentru stabilirea traiectoriei de ajustare fiscală și pentru efectuarea supravegherii fiscale anuale, simplificând astfel în mod semnificativ cadrul.

Cum ar urma să funcționeze aceste planuri:

  • Ca parte a cadrului comun al UE, Comisia ar prezenta o cale de ajustare fiscală de referință, care acoperă o perioadă de patru ani, pe baza metodologiei sale de analiză a sustenabilității datoriei. Această cale de ajustare de referință ar trebui să asigure că datoria statelor membre cu provocări substanțiale sau medii de îndatorare va fi plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă și că deficitul se va menține sub valoarea de referință de 3% din PIB stabilită în tratat.
  • Statele membre ar prezenta apoi planuri care să stabilească traiectoria lor fiscală pe termen mediu, reformele prioritare și angajamentele de investiții publice. Statele membre ar putea propune o perioadă mai lungă de ajustare, extinzând traiectoria de ajustare fiscală cu până la trei ani, atunci când aceasta este susținută de un set de angajamente de reformă și investiții care să susțină sustenabilitatea datoriei și să răspundă priorităților și țintelor comune ale UE.
  • Al treilea pas prevede ca executivul european să analizeze planurile, oferind o evaluare pozitivă dacă datoria este plasată pe o traiectorie descendentă sau rămâne la niveluri prudente, iar deficitul bugetar rămâne credibil sub valoarea de referință de 3% din PIB pe termen mediu. Consiliul ar aproba planurile în urma unei evaluări pozitive din partea Comisiei.
  • În cele din urmă, Comisia va monitoriza în permanență punerea în aplicare a planurilor. Statele membre ar prezenta rapoarte anuale de progres privind punerea în aplicare a planurilor pentru a facilita monitorizarea eficientă și a asigura transparența.

Comisia intenționează totodată să întărească mecanisme care să asigure respectarea acestor planuri. Mecanismul de deficit excesiv, spre exemplu, va fi păstrat.

Finanțarea UE ar putea fi suspendată pentru cine nu respectă regulile

Utilizarea sancțiunilor financiare va deveni mai ”eficientă” prin reducerea cuantumurilor acestora. Ar exista, de asemenea, sancțiuni reputaționale mai puternice.

Condiționalitatea macroeconomică pentru fondurile structurale și pentru Facilitatea de redresare și reziliență ar fi aplicată după principii similare, adică finanțarea UE ar putea fi suspendată atunci când statele membre nu au luat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul excesiv, propune Comisia.

”În plus, un nou instrument ar asigura punerea în aplicare a angajamentelor de reformă și de investiții care să sprijine o traiectorie mai lungă de ajustare. Eșecul implementării angajamentelor de reformă și de investiții ar putea duce la o traiectorie de ajustare mai restrictivă și, pentru statele membre din zona euro, la impunerea de sancțiuni financiare”, se arată în comunicatul CE.

Reforma procedurii de dezechilibru macroeconomic

Procedura de dezechilibru macroeconomic (MIP) urmărește să identifice din timp potențialele riscuri macroeconomice, să prevină apariția dezechilibrelor macroeconomice dăunătoare și să corecteze dezechilibrele deja existente.

Propunerile de reformă pentru MIP se concentrează pe un dialog consolidat între Comisie și statele membre pentru a crea o mai bună înțelegere a provocărilor identificate în cadrul MIP și a politicilor necesare pentru a le aborda.

”Acest lucru ar duce la angajamentul statelor membre de a include reformele și investițiile necesare pentru a preveni sau corecta dezechilibrele în planul lor fiscal-structural național pe termen mediu”, propune Comisia.

De la tratatul de la maastricht din 1992, cadrul de guvernanță economică al UE a contribuit la crearea condițiilor pentru stabilitate și creștere economică durabilă, precum și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.

Acest cadru cuprinde:

  • cadrul de politică fiscală a UE (Pactul de Stabilitate și Creștere, Semestrul European și cerințe pentru cadrele fiscale naționale),
  • procedura dezechilibrelor macroeconomice
  • cadrul pentru programele de asistență financiară macroeconomică.

”Cu toate acestea, în timp ce cadrul a evoluat de-a lungul timpului pentru a aborda anumite puncte slabe, a devenit, de asemenea, din ce în ce mai complex și nu toate instrumentele și procedurile au rezistat testului timpului”, susține Comisia.

Propunerile de reformă prezentate miercuri au fost formulate în urma unei revizuiri a eficacității cadrului de supraveghere economică, proces lansat în februarie 2020.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Se discuta mult de reguli,regulamente,ordine și alte instrucțiuni în materie financiara,deficite,datorii enorme.La romani incompetenta guvernanților și a Parlamentului este una din cauzele principale.Colectarea veniturilor în procent de 27,2% spune totul(a fost garda financiar,acum antifrauda)un anaf plin de oameni slab pregătiți profesional,corupție în sistem,legislație creata la comanda unor grupuri de interese,justiție plina de interese de partid,banul public a devenit cel mai vinaț trofeu al foștilor securiști și urmașii lor,politicienilor corupți.Curtea de conturi asa cum este ea dar a produs rapoarte cu fraude de milioane de lei și nimeni nu aude nu vede.Cheltuielile bugetului de stat pentru investiții în infrastructura este raiul partidelor politice,unde lideri mari și mici cu influenta fura de rup.Te mai întrebi de ce avem datorii și deficit bugetar,răspunsul cred ca l-am dat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Se discuta mult de reguli,regulamente,ordine și alte instrucțiuni în materie financiara,deficite,datorii enorme.La romani incompetenta guvernanților și a Parlamentului este una din cauzele principale.Colectarea veniturilor în procent de 27,2% spune totul(a fost garda financiar,acum antifrauda)un anaf plin de oameni slab pregătiți profesional,corupție în sistem,legislație creata la comanda unor grupuri de interese,justiție plina de interese de partid,banul public a devenit cel mai vinaț trofeu al foștilor securiști și urmașii lor,politicienilor corupți.Curtea de conturi asa cum este ea dar a produs rapoarte cu fraude de milioane de lei și nimeni nu aude nu vede.Cheltuielile bugetului de stat pentru investiții în infrastructura este raiul partidelor politice,unde lideri mari și mici cu influenta fura de rup.Te mai întrebi de ce avem datorii și deficit bugetar,răspunsul cred ca l-am dat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: