Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Noi și Planul Juncker: Bulgaria – locul 3, România – locul 23. Cum stau ceilalți vecini

de Adrian N Ionescu , 5.6.2018

Valoarea și impactul economic al proiectelor româneşti de atragere a resurselor din așa numitul  „Planu Junker” de investiții europene sunt mult inferioare, în comparație cu cele ale proiectelor țărilor din Europa Centrală și de Est, potrivit rapoartelor Comisiei Europene din luna mai.

Câteva proiecte din Europa Centrală și de Est sunt relevante pentru utilizarea resurselor puse la dispoziție de „Planul Juncker”, prin Fondul European de Investiţii Financiare (FEIS) și Banca Europeană de Investiții (BEI):

  • Slovacia va construi autostrada de centură a capitalei Bratislava. (România e departe de a reuși acelaşi lucru pentru București).
  • Polonia își va dezvolta un spital regional, își va îmbunătăți și extide rețeaua electrică și va construi locuințe pentru cetățenii cu venituri reduse. (România are o nouă lege a parteneriatului public privat, care ar urma să fie folosită și pentru spitalele regionale).
  • Bulgaria își va dezvolta afacerile în domeniul agro-veterinar, prin proiectul de cercetare al unei companii cu expunere internațională, inclusiv privind vaccinurile animale. (În România Institutul Cantacuzino este încă în restructurare).
  • Remarcabile sunt şi proiectele aprobate de construcţii de spitale din ţări dezvoltate ca Austria, Olanda, Italia şi Marea Britanie.
  • Cel mai remarcabil proiect al României este unul care face parte dintr-unul mai larg, pan european: 40% din partea românească a gazoductului BRUA. Presiunile Comisiei Europene vor fi contat semnificativ pentru ca Transgaz să întocmească corect dosarul de solicitare.

Ponderea proiectelor în PIB: Bulgaria – locul 3, România – locul 23

Tipul de creştere economică a României (PIB) din ultima vreme se dovedeşte a fi şubred şi din perspectiva capacităţii de utilizare a resurselor puse la bătaie de Planul Juncker și asigurate de Fondul European de Investiţii Financiare (FEIS) și Banca Europeană de Investiții (BEI).

(Citiți și: ”Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse”)

Ţara noastră se situează abia pe locul 23 în topul valorii proiectelor, după ponderea în PIB a investiţiilor asigurate de FEIS şi BEI, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană în luna mai.

Bulgaria, Croaţia şi Slovenia au o putere economică mai mică decât cea a României  (potrivit PIB  nominal estimat pe 2018 de FMI la circa un sfert din cel al României), dar sunt pe locurile 3, respectiv 13 şi 14.

Ungaria este pe locul 19, deși PIB-ul său nominal este de 67% din cel al României.

Capacitatea autorităților și companiilor României de a utiliza fondurile Planului Juncker se dovedește, astfel, mult mai slabă decât ar fi de așteptat de la creșterea economică a acesteia, dacă ar fi sănătoasă.

În ce constă ”Planul Juncker”

Planul de stimulare a investițiilor în Uniunea Europeană, inițiat de președintele CE Jean Claude-Juncker acum patru ani și lansat în mai 2015, este replica executivului european la scăderea acestora în urma crizei economice.

(Citiți și: ”Niciunul dintre cele 200 de proiecte trimise în 2014 la Comisie nu a primit finanțare în Planul Junker”)

Planul se sprijină pe 3 piloni, potrivit CE:

  • Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), care furnizează garanții pentru creditele Băncii Europene de Investiții (BEI). În septembrie 2016 a fost decisă o prelungire de la trei la cinci ani, până în 2020 şi o extindere țintei de investiții de la 315 la 500 de miliarde de euro.
  • Platforma europeană de asitență tehnică și Portalul european pentru proiecte de investiții, în asociere cu Grupul BEI.
  • Îmbunătățirea mediului de afaceri prin eliminarea obstacolelor de reglementare din calea investițiilor.

Mecanismul de funcționare este același cu cel stabilit inițial (chiar dacă cifrele de mai jos nu au fost actualizate după majorarea țintelor de investiții).

Noi și ceilalți

România și-a câștigat poziția 23 printre cele 28 de ţări membre ale UE, cu o finanţare aprobată de FEIS, de 361 de milioane de euro, care poate ridica investiţiile totale ale proiectelor la puţin peste 1,3 miliarde de euro.

În afară de proiectul Transgaz – BRUA, companiiile românești care se remarcă pentru că au reușit să semneze cu FEIS și BEI finanțări în cadrul Planului Juncker sunt:

  • Centrul Medical Unirea SRL, care a obţinut o finanţare de la FEIS de 15 milioane de euro, şi va investi în total 57 de milioane de euro în extimderea reţelei private de sănătate Regina Maria.
  • GreenFiber International SA, cu un împrumut în valoare de 7,5 de milioane de euro (FEIS), de finanțare a unui proiect de reciclare care facilitează tranziția către o economie circulară. Investițiile totale preconizate sunt de 20 milioane de euro.
  • Agricover, un IFN cu experienţă în împrumuturile pentru agricultură, care va primi de la FEIS 15 milioane EUR (Tranşa 1), pentru a da mai departe IMM-urilor din sectorul agricol. Investiţiile totale preconizate sunt de 54 milioane EUR.
  • Mai sunt aprobate două proiecte: al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii pentru tranziţia la infrastructura de transmisie de televiziune digitală, în valoare de 10 milioane de euro şi un proiect nedetaliat de cercetare al White Goods Factory.

Ca în mai toate ţările, şi băncile din România accesează fondurile FEIS pentru a finanţa IMM-urile.

Creditorii din România au 5 acorduri de finanțare de 83 milioane de euro și investițiile totale s-ar ridica la 471 milioane de euro, pentru circa 2.599 firme mici.

Dintre toate proiectele altor țări emergente din UE se mai remarcă:

Bulgaria

  • Firma Biovet va fi finanțată pentru dezvoltarea producţiei inclusiv de vaccinuri animale, cu 100 de milioane de euro (cât primește Transgaz de la FEIS pentru gazoductul BRUA).
  • Oliva, o firmă producătoare de ulei de floarea soarelui va primi 31 de milioane de de euro pentru extinderea capacităţii de producţie. Investiţiile totale astfel susţinute vor fi de 62 de milioane de euro.
  • Intermediarii financiari au de două ori mai multe acorduri decât cei din România. Iau finanţări de 70 de milioane de euro, ca să sprijine investiţii de 930 de milioande de euro, pentru 6.033 de IMM-uri, inclusiv start-up-uri.

Slovacia

  • Instituţia publică slovacă de infrastructură rutieră (IES) va primi 426 de milioane de euro, pentru proiectarea, construcţia şi operarea unei secţiuni de 27 de kilometri din autostrada de centură a capitalei Bratislava. Investiţiile totale preconizate sunt estimate la 639 de milioane de euro.
  • 5 acorduri de împrumut cu intermediarii financiari, de 37 de milioane de euro, pentru creditarea a 7.621 de IMM-uri cu 267 milioane de euro.

Croaţia

  • Compania energetică națională Hrvatska Elektroprivreda DD va primi 50 de milioane de euro pentru a construi o capacitate de cogenerare de electricitate și căldură pentru capitala Zagreb. Investiția totală va fi de 195 de milioane de euro.
  • Proiectul de dezvoltare turistică a Peninsulei Istria de la Marea Adriatică va primi 16 milioane de euro.

Polonia

O selecție a proiectelor poloneze cu acorduri de finanţare deja semnate arată astfel:

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult

Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

  Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintâi emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar… Mai mult