Chestiunea

Blocarea reformei Fiscului: Niciun euro din creditul luat de la Banca Mondială nu s-a cheltuit în 2017 pentru dezvoltarea componentelor critice ale ANAF

  Dispare orice umbră de îndoială: pentru guvernele PSD-ALDE și pentru ”specialiștii din umbră” ai acestora este mai simplu să apeleze la artificii contabile, să… Mai mult

01.08.2018

Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

Noi și Planul Juncker: Bulgaria – locul 3, România – locul 23. Cum stau ceilalți vecini

de Adrian N Ionescu , 5.6.2018

Valoarea și impactul economic al proiectelor româneşti de atragere a resurselor din așa numitul  „Planu Junker” de investiții europene sunt mult inferioare, în comparație cu cele ale proiectelor țărilor din Europa Centrală și de Est, potrivit rapoartelor Comisiei Europene din luna mai.

Câteva proiecte din Europa Centrală și de Est sunt relevante pentru utilizarea resurselor puse la dispoziție de „Planul Juncker”, prin Fondul European de Investiţii Financiare (FEIS) și Banca Europeană de Investiții (BEI):

  • Slovacia va construi autostrada de centură a capitalei Bratislava. (România e departe de a reuși acelaşi lucru pentru București).
  • Polonia își va dezvolta un spital regional, își va îmbunătăți și extide rețeaua electrică și va construi locuințe pentru cetățenii cu venituri reduse. (România are o nouă lege a parteneriatului public privat, care ar urma să fie folosită și pentru spitalele regionale).
  • Bulgaria își va dezvolta afacerile în domeniul agro-veterinar, prin proiectul de cercetare al unei companii cu expunere internațională, inclusiv privind vaccinurile animale. (În România Institutul Cantacuzino este încă în restructurare).
  • Remarcabile sunt şi proiectele aprobate de construcţii de spitale din ţări dezvoltate ca Austria, Olanda, Italia şi Marea Britanie.
  • Cel mai remarcabil proiect al României este unul care face parte dintr-unul mai larg, pan european: 40% din partea românească a gazoductului BRUA. Presiunile Comisiei Europene vor fi contat semnificativ pentru ca Transgaz să întocmească corect dosarul de solicitare.

Ponderea proiectelor în PIB: Bulgaria – locul 3, România – locul 23

Tipul de creştere economică a României (PIB) din ultima vreme se dovedeşte a fi şubred şi din perspectiva capacităţii de utilizare a resurselor puse la bătaie de Planul Juncker și asigurate de Fondul European de Investiţii Financiare (FEIS) și Banca Europeană de Investiții (BEI).

(Citiți și: ”Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse”)

Ţara noastră se situează abia pe locul 23 în topul valorii proiectelor, după ponderea în PIB a investiţiilor asigurate de FEIS şi BEI, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană în luna mai.

Bulgaria, Croaţia şi Slovenia au o putere economică mai mică decât cea a României  (potrivit PIB  nominal estimat pe 2018 de FMI la circa un sfert din cel al României), dar sunt pe locurile 3, respectiv 13 şi 14.

Ungaria este pe locul 19, deși PIB-ul său nominal este de 67% din cel al României.

Capacitatea autorităților și companiilor României de a utiliza fondurile Planului Juncker se dovedește, astfel, mult mai slabă decât ar fi de așteptat de la creșterea economică a acesteia, dacă ar fi sănătoasă.

În ce constă ”Planul Juncker”

Planul de stimulare a investițiilor în Uniunea Europeană, inițiat de președintele CE Jean Claude-Juncker acum patru ani și lansat în mai 2015, este replica executivului european la scăderea acestora în urma crizei economice.

(Citiți și: ”Niciunul dintre cele 200 de proiecte trimise în 2014 la Comisie nu a primit finanțare în Planul Junker”)

Planul se sprijină pe 3 piloni, potrivit CE:

  • Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), care furnizează garanții pentru creditele Băncii Europene de Investiții (BEI). În septembrie 2016 a fost decisă o prelungire de la trei la cinci ani, până în 2020 şi o extindere țintei de investiții de la 315 la 500 de miliarde de euro.
  • Platforma europeană de asitență tehnică și Portalul european pentru proiecte de investiții, în asociere cu Grupul BEI.
  • Îmbunătățirea mediului de afaceri prin eliminarea obstacolelor de reglementare din calea investițiilor.

Mecanismul de funcționare este același cu cel stabilit inițial (chiar dacă cifrele de mai jos nu au fost actualizate după majorarea țintelor de investiții).

Noi și ceilalți

România și-a câștigat poziția 23 printre cele 28 de ţări membre ale UE, cu o finanţare aprobată de FEIS, de 361 de milioane de euro, care poate ridica investiţiile totale ale proiectelor la puţin peste 1,3 miliarde de euro.

În afară de proiectul Transgaz – BRUA, companiiile românești care se remarcă pentru că au reușit să semneze cu FEIS și BEI finanțări în cadrul Planului Juncker sunt:

  • Centrul Medical Unirea SRL, care a obţinut o finanţare de la FEIS de 15 milioane de euro, şi va investi în total 57 de milioane de euro în extimderea reţelei private de sănătate Regina Maria.
  • GreenFiber International SA, cu un împrumut în valoare de 7,5 de milioane de euro (FEIS), de finanțare a unui proiect de reciclare care facilitează tranziția către o economie circulară. Investițiile totale preconizate sunt de 20 milioane de euro.
  • Agricover, un IFN cu experienţă în împrumuturile pentru agricultură, care va primi de la FEIS 15 milioane EUR (Tranşa 1), pentru a da mai departe IMM-urilor din sectorul agricol. Investiţiile totale preconizate sunt de 54 milioane EUR.
  • Mai sunt aprobate două proiecte: al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii pentru tranziţia la infrastructura de transmisie de televiziune digitală, în valoare de 10 milioane de euro şi un proiect nedetaliat de cercetare al White Goods Factory.

Ca în mai toate ţările, şi băncile din România accesează fondurile FEIS pentru a finanţa IMM-urile.

Creditorii din România au 5 acorduri de finanțare de 83 milioane de euro și investițiile totale s-ar ridica la 471 milioane de euro, pentru circa 2.599 firme mici.

Dintre toate proiectele altor țări emergente din UE se mai remarcă:

Bulgaria

  • Firma Biovet va fi finanțată pentru dezvoltarea producţiei inclusiv de vaccinuri animale, cu 100 de milioane de euro (cât primește Transgaz de la FEIS pentru gazoductul BRUA).
  • Oliva, o firmă producătoare de ulei de floarea soarelui va primi 31 de milioane de de euro pentru extinderea capacităţii de producţie. Investiţiile totale astfel susţinute vor fi de 62 de milioane de euro.
  • Intermediarii financiari au de două ori mai multe acorduri decât cei din România. Iau finanţări de 70 de milioane de euro, ca să sprijine investiţii de 930 de milioande de euro, pentru 6.033 de IMM-uri, inclusiv start-up-uri.

Slovacia

  • Instituţia publică slovacă de infrastructură rutieră (IES) va primi 426 de milioane de euro, pentru proiectarea, construcţia şi operarea unei secţiuni de 27 de kilometri din autostrada de centură a capitalei Bratislava. Investiţiile totale preconizate sunt estimate la 639 de milioane de euro.
  • 5 acorduri de împrumut cu intermediarii financiari, de 37 de milioane de euro, pentru creditarea a 7.621 de IMM-uri cu 267 milioane de euro.

Croaţia

  • Compania energetică națională Hrvatska Elektroprivreda DD va primi 50 de milioane de euro pentru a construi o capacitate de cogenerare de electricitate și căldură pentru capitala Zagreb. Investiția totală va fi de 195 de milioane de euro.
  • Proiectul de dezvoltare turistică a Peninsulei Istria de la Marea Adriatică va primi 16 milioane de euro.

Polonia

O selecție a proiectelor poloneze cu acorduri de finanţare deja semnate arată astfel:

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Încredere erodată: Costul finanțării României revine pe creștere pentru trimestrele următoare

Adrian N Ionescu

Neîncrederea în capacitatea de execuţie bugetară a Guvernului Român îi va face pe investitorii în titlurile de stat să ceară dobânzi tot mai mari, potrivit… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu: Guvernul Dăncilă, cel mai slab din istoria PSD

Razvan Diaconu

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a declarat luni, la Adevărul Live, că se aşteaptă să fie exclusă din partid după ce i-a cerut cerut demisia lui… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților / PSD refuză convocarea sesiunii extraordinare solicitată de Opoziție. PNL îl amenință pe Liviu Dragnea cu o plângere penală

Vladimir Ionescu

Cererea deputaților PNL, USR și PMP de a se convoca o sesiune extraordinară la Camera Deputaților în perioada 20-24 august, pe tema protestului din 10… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană va obliga Facebook, YouTube şi Twitter să elimine propaganda teroristă şi extremistă

Iulian Soare

Comisia Europeană intenţionează să oblige companii din domeniul online precum Facebook, YouTube şi Twitter să identifice şi să elimine propaganda teroristă şi violenţa extremistă, neconformarea… Mai mult

Stiri

Șeful Jandarmeriei, la Parchetul General

Victor Bratu

Şeful Jandarmeriei Române, Ionuţ Cătălin Sindile, s-a prezentat luni la Parchetul General pentru a stabili cu procurorii modalităţile de identificare a persoanelor care au comis… Mai mult

Europa

Dividendele, un nou record: Aproape 500 miliarde de dolari plătite la nivel global în T2

Adrian N Ionescu

Ritmul anual de creștere a dividendelor plătite la nivel global a fost de 12,9% în Trimestrul 2, acestea atingând o nouă valoare record de 497,4… Mai mult

Stiri

Peste 61.000 de locuri de muncă vacante în trim. II – 27% din ele, în sectorul public

Vladimir Ionescu

Numărul locurilor d emuncă vacante în trimestrul al doilea al acestui an a fost de 61.400, cu aproximativ 3.000 mai multe decât în cele trei… Mai mult