FMI: Ministerele să nu mai intervină politic peste managementul privat de la companiile de stat

Fondul Monetar Internațional cere ministerelor de resort românești să nu mai intervină politic peste managementul privat selectat la companiile de stat, a declarat, miercuri, Andrea Schaechter, șefa delegației FMI în România, la finalul primei vizite de evaluare pentru semnarea unui nou acord de asistență financiară cu România.

FMI și Comisia Europeană vor credita România cu încă 4 miliarde de euro împreună, timp de 2 ani, într-un nou acord pe care autoritățile române vor să-l trateze în continuare ca fiind de precauție.

”Pentru noi este foarte important ca ordonanţa privind guvernanţa corporativă să fie aplicată în spiritul şi litera ei. Am sfătuit, cu fermitate, autorităţile să aplice aceste prevederi, să se asigure că noile numiri (de manageri profesioniști) se fac în conformitate cu prevederile ordonanţei (OUG de instituire a guvernaneței corporative la companiile de stat -nr), acum transpusă şi într-o lege. Va fi important ca autorităţile să se reţină de la intervenţia în conducerea acestor întreprinderi de stat”, a spus trimisul FMI la București, într-o conferință de presă.

Ea a apreciat că legea guvernanței corporative la companiile de stat „este o lege bună, făcută cu asistenţa Băncii Mondiale”, însă trebuie aplicată și respectată de Guvern.

TVA redusă la pâine – o măsură temporară, care trebuie să dea rezultate

În privința reducerii TVA la pâine de la 24% la 9%, de la 1 septembrie, Andrea Schaechter a subliniat că măsura decisă de guvern a fost acceptată de FMI doar ca o măsură temporară, care va putea fi menținută numai dacă va da rezultate în sensul scăderii evaziunii fiscale în domeniu.

”Reducerea TVA la pâine a fost o decizie a Guvernului ca parte a rectificării bugetare, obiectivul Guvernului fiind reducerea evaziunii fiscale. Este o măsură temporară. După o perioadă se va face o evaluare dacă s-a redus evaziunea fiscală şi atunci se va vedea dacă se păstrează măsura ori va fi răsturnată”, a declarat oficialul FMI.

FMI majorează prognoza de creștere economică pentru România la 2% în 2013, datorită agriculturii

Fondul a majorat prognoza de creștere economică a României de la 1,6 % la 2% în anul 2013, în principal ca urmare a producției agricole anticipate ca fiind în expansiune anul acesta, pe fondul ploilor abundente.

”Redresarea economică se accelerează şi continuă să se accelereze. Producţia agricolă este mult mai bună decât anul trecut, când agricultura a suferit de pe urma secetei. Având în vedere aceste lucruri, am crescut proiecţia PIB la 2% pentru acest an. Pentru anul viitor ne aşteptăm ca această redresare să continue. Proiecţia de creştere pentru PIB-ul real este de 2,25% pentru anul viitor”, a spus Schaechter.

În context, ea a apreciat că în prima parte a anului 2013 exporturile au fost mai puternice, dar cererea internă a continuat să fie slabă.

În privința inflației, FMI se așteaptă ca indicatorul să revină în intervalul ţintit de Banca Naţională a României, de 2,5%, +/- 1 punct procentual, ca urmare a scăderii prețurilor alimentelor, pe fondul unui an agricol bun.

Noul acord cu FMI și Comisia Europeană pare să nu vină cu elemente noi față de precedentul, din câte au dezvăluit până acum oficialii implicați în negocieri, autoritățile române fiind îndemnate să rezolve restanțele rămase din precedentele programe de asistență.

Ce mai vrea FMI de la România, potrivit Andreei Schaechter:

• Plata arieratelor. ”Au apărut întârzieri la plată, în trecut, la nivelul autorităţilor locale, al administraţiei centrale, dar şi la nivelul companiilor de stat. Clar, această practică a creat – exact ca praful sau nisipul care intră într-un mecanism şi încetinesc rotiţele acestui mecanism – toate aceste blocaje, care se răspândesc în toată economia. Este evident că aceste arierate trebuie eliminate pentru a nu avea impact asupra sectorului privat, care ar putea astfel cauza dificultăţi la plata obligaţiilor fiscale.
• Reeșalonări fiscale pentru IMM-uri. Cele mai afectate de această situaţie (arieratele statului către firmele private – n.r.) sunt, în cea mai mare parte, întreprinderile mici şi mijlocii. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ar putea lucra în mod activ cu IMM-urile pentru a vedea dacă arieratele fiscale ale acestora, dacă obligaţiile acestora ar putea fi restructurate, dacă se pot face rescadenţări pentru a se putea plăti într-un termen mai lung aceste obligaţii astfel încât aceste IMM-uri să aibă acces din nou la resursele bancare.
• Garanțiile de stat către IMM -uri. ”În ceea ce priveşte împrumutul garantat către IMM-uri, acest program există de ceva vreme, dar nu a fost utilizat la potenţialul său total”.
• Sectorul sanitar. ”Pentru a obţine servicii de calitate ridicată, trebuie asigurată şi o finanţare adecvată. Există două modalităţi de realizare a acesteia: în primul rând analizarea posibilităţilor de câştiguri, de eficienţă, în acest sistem. În al doilea rând România, ca multe alte ţări din zonă, este o societate cu o populaţie îmbătrânită şi în curs de îmbătrânire”. ”Ministerul Sănătăţii are un plan de acţiune, acum este esenţial să se implementeze acest plan şi un pas cheie ar fi să se definească pachetul de bază al serviciilor care sunt asigurate beneficiarilor. Serviciile naţionale trebuie oferite prin acest pachet de bază, iar serviciile suplimentare printr-o asigurare suplimentară”.
• Reforme structurale. ”Alte reforme structurale vor viza reforma întreprinderilor de stat ineficiente şi stimularea investiţiilor şi eficienţei în sectoarele energie şi transporturi, care constituie sectoare cheie pentru sporirea competitivităţii României şi pentru impulsionarea creşterii pe termen lung”.
• Consolidarea disciplinei în bănci. ”Politicile sectorului financiar vor căuta să consolideze bilanţurile bancare, în mod special, prin abordarea împrumuturilor neperformante bancare ce au un volum considerabil, în vederea susţinerii creşterii creditării şi a redresării economice”.
• Măsuri împotriva clauzelor abuzive din contractele de credit. ”Înţeleg că BNR face un studiu de impact, pentru că avem, pe de o parte, protecţia celor care s-au împrumutat şi, pe de altă parte, stabilitatea sectorului financiar. Acestea merg mână în mână, pentru că, dacă această măsură ar submina sistemul financiar, din nou avem milioane de persoane, cu depozite în bănci, care ar putea fi afectate, deci ar trebui să balansăm cumva aceste efecte”.