sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 iulie, 2019

România nu a participat la primele teste pentru depistarea practicii dublului standard la produse, deoarece a dorit să-și păstreze neutralitatea în contextul deținerii președinției rotative a Consiliului UE.

Explicația a fost oferită joi, de președintele Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC),  în timpul conferinței de prezentare a bilanţului activităţii Ministerului Economiei.

„A fost decizia noastră” de a nu trimite probe în cadrul studiului european de evaluare a diferenţelor privind compoziţia produselor alimentare, a spus președintele ANPC.


La studiu au participat 19 state europene şi ale cărui rezultate au fost publicate de Comisia Europeană la finalul lunii iunie.

„Când a existat acea solicitare, noi am preluat Preşedinţia. Am considerat că trebuie să fim neutri faţă de acest subiect. Prima etapă a fost numai studierea etichetei”, a adăugat Marius Pîrvu.

Comparația calitativă realizată de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere) al UE a vizat mai multe produse alimentare vândute sub aceleași branduri în state UE estice si vestice. Rezultatele au arătat că, în „marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele”, iar în 9% din cazuri produsele erau prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE dar aveau în realitate o compoziție diferită.

(Citiți și: Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar)

De asemenea, aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din cele 19 state membre ale UE participante s-a dovedit a avea o compoziție diferită, deși partea din față a ambalajului era identică (9%) sau similară (22 %).

Tema a fost totuși folosită de PSD în campania electorală de la europarlamentare


Liviu Dragnea a folosit intens în campania electorală tema alimentelor de proastă calitate importate din Occident în atacurile sale împotriva Europei.

Mai mult, el a înregistrat un proiect de lege ce are ca scop pedepsirea practicilor de genul dublu standard, deși, de la preluarea guvernării de către PSD, autoritățile române au refuzat constant să se alăture inițiativei altor statestatelor membre estice care au declanșat ampla operațiune de combatere a acestui fenomen.

Proiectul lui Liviu Dragnea prevede că firmele care vând produse sau servicii “falsificate supuse dublului standard” vor fi pasibile de amendă de maxim 4% din cifra de afaceri și chiar pot fi trase la răspundere penală.

Scandalul europan al dublului standard și ignorarea de către guvernul de la București a problemei

2016 – Slovacia și Cehia încep cruciada împotriva standardelor duble la calitatea produselor din supermarketuri: cele pentru vestici și cele pentru estici (de calitate inferioară). Se alătură imediat Ungaria și Polonia. În România, la guvernare se află Cabinetul Dacian Cioloș, iar ministrul Agriculturii iese cu atacuri la adresa unor importatori, pe altă problemă de calitate: „România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirat (…) În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“ Altă declarație a minsitrului Ichimescu ignorat[ de majoritatea politciienilor din România: “Multe produse din străinătate care ajung în România se vând pentru că sunt din segmentul cel mai ieftin, dar, astfel, populația este otrăvită și producătorul român omorât”.

2016 – și alte state din estul Europei încep testările produselor – alimente și detergenți, pentru identificarea standardelor duble. România rămâne în expectativă.

februarie 2017 – Grupul de la Vișegrad – Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia – pregătește o reuniune la care se va discuta acest subiect. V4 cere și celorlalte state din Europa Centrală și de Est să se alăture inițiativei, pentru a solicita ”Uniunii Europene să adopte măsuri legislative care ar interzice astfel de practici care umilesc oamenii și creează două categorii de oameni”.
Bulgaria efectuează testele pentru dovedirea dublelor standarde.

În România, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunță cu mare reticență că se va constitui un grup pentru a vedea ”dacă există” un astfel de fenomen: “Am început astăzi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA să vedem cum, concret, depistăm, dacă este cazul, situația dublului standard. Aici trebuie să fim, pe de o parte, și echilibrați în afirmații și extrem de atenți la ce se întâmplă pe piață. Demersul este declanșat la Cererea Comisiei Europene, cu o întârziere de peste patru luni de la izbucnirea scandalului.

iunie 2017 – Bulgaria prezintă rezultatele testelor efectuate, identificând mai multe produse unde ingredientele sau proporția lor diferă în cazul unor produse comercializate și în supermarketurile din Occident. România trimite o echipă în Olanda, Germania și Belgia, pentru a ridica produse ce se vând și în țara noastră. Este ultima țară care face acest lucru.

27 iulie 2017 – ministrul Petre Daea prezintă, în conferință de presă, rezultatele testelor comparative, însă refuză în continuare să vorbească despre practica dublului standard. Nu spune ce înseamnă datele pur tehnice enumerate, dacă este ele demonstrează calitatea inferioară a produselor comercializate în România, dar a precizat că ele nu prezintă risc din punctul de vedere al consumului uman. Este doar ”o necorelare între etichetările din vestul şi estul Europei”, spun oficialii de la MInisterul Agriuclturii. Nu se vor mai face analize de dublu standard, pentru că trebuie să existe un sistem stabilit la nivel european în acest sens, se anunță cu această ocazie.

septembrie 2017 – Comisia Europeană (CE) publică un ghid de interpretare de către autoritățile naționale a legislaţiei UE în materie de siguranţă alimentară şi de protecţie a consumatorilor, prevederi aplicabile în cazul produselor cu dublu standard de calitate. Cu ajutorul acestor orientări, autorităţile naţionale ar putea să stabilească dacă societăţile comerciale încalcă dispoziţiile UE atunci când calitatea produselor pe care le vând diferă în funcţie de ţară, potrivit oficialilor europeni.

octombrie 2017 – Grupul de la Vișegrad, plus alte state din regiune, inclusiv Bulgaria, declară insuficiente demersurile Comisiei și cer reglementări care să permită sancționarea mai severă de la Bruxelles a practicilor privind standardele duble ale produselor alimentare pe criterii regionale. „Este una din rarele ocazii în care liderii Europei Centrale cer mai multă putere pentru Bruxelles, În majoritatea altor probleme (…) țările așa numitului Grup Vișegrad au cerut contrariul: mai multă putere pentru statele membre”, notează Reuters.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

martie 2018 – Parlamentul European confirmă existența fenomenului și identifică cele patru modalități cele mai întâlnite (studiul este realizat de Facultatea de Drept de la Universitatea Palackého Olomouc, Cehia).aprilie 2019 – Comisia Europeană a finalizat reglementarea care interzice standardele duble de calitate. Pachetul legislativ este  intitulat „Noi avantaje pentru consumatori” și prevede că „UE interzice practicile de comercializare a produselor cu dublu standard de calitate care induc în eroare consumatorii”. Este o victorie a statelor din Europa Centrală și de Est, cărora Bruxelles-ul le dă satisfacție stabilind că nu trebuie să existe “cetățeni de mâna a doua”. În loc să creeze un instrument centralizat, executivul UE a decis ca statele membre să aibă posibilitatea de a declara ilegale produsele cu dublu standard de calitate.

Urmează ca fiecare țară să-și modifice legislația, cum dorește, însă respectând liniile trasate de CE. Este ceea ce se face în România prin proiectul propus acum de Liviu Dragnea și un alt parlamentar PSD, Valeriu Steriu, fost ministru al Agriculturii.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: