NATO regândește barajul de protecție a UE în fața Rusiei

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, se află marți în Europa pentru a doua rundă de consultări cu Ucraina la sediul NATO de la Bruxelles. El va călători, de asemenea, în două țări NATO din Europa de Est – Slovacia și Bulgaria.

Războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina și dorința sa de a răsturna ordinea de securitate din Europa au generat o schimbare istorică în gândirea americană și a NATO despre apărarea continentului.

În funcție de cât de departe va merge Vladimir Putin, acest lucru ar putea însemna o acumulare de forțe militare în Europa nemaivăzută de la Războiul Rece.

În ultimele 2 luni, și prezența militară americană din Europa a crescut, de la 80.000 de militari, la peste 100.000, adică la nivelul anului 1997, când NATO a început să accepte aderarea la NATO a statelor din fostul bloc comunist, printre care și România.

”O nouă eră de susținută confruntare cu Rusia”

„Ne aflăm într-o nouă eră de susținută confruntare cu Rusia”, afirmă pentru Associated Press Alexander Vershbow, fost ambasador american în Rusia și fost secretar general adjunct al NATO, în prezent colaborator al Atlantic Council.

El susține că Statele Unite, în cooperare cu aliații NATO, vor trebui să stabilească o poziție mult mai consolidată pentru a face față unei Rusii din ce în ce mai amenințătoare. Acest lucru valabil mai ales în Europa de Est, unde proximitatea Rusiei pune o problemă existențială celor trei state baltice foste state sovietice.

Iar lucrurile se mișcă foarte rapid. Pe 15 februarie, NATO a decis înființarea de noi grupuri de luptă în estul Europei, iar de la sfârșitul lunii a început constituirea Forțelor de reacție rapidă în România și Bulgaria.

(Citește și: ”Cum a crescut prezența militară aliată în 28 de zile- primele elemente ale Forței de Reacție NATO au ajuns în România”)

În ultimele 2 luni, și prezența militară americană din Europa a crescut, de la 80.000 de militari, la peste 100.000, adică la nivelul anului 1997, când NATO a început să accepte aderarea la NATO a statelor din fostul bloc comunist, printre care și România.

Administrația americană depune o activitate febrilă în acest sens. Secretarul Apărării, Lloyd Austin, se află marți în Europa pentru a doua rundă de consultări cu Ucraina la sediul NATO de la Bruxelles. El va călători, de asemenea, în două țări NATO din Europa de Est – Slovacia și Bulgaria. După reuniunea NATO din februarie, Lloyd Austin a vizitat alți doi aliați de pe flancul estic: Polonia și Lituania.

Reuniune extraordinară NATO, posibilă participare a președintelui Biden

Președintele american Joe Biden ia în considerare să vină în Europa pentru a participa la o întâlnire în persoană cu aliații NATO, anunță Reuters. Joe Biden i-ar putea întâlni pe ceilalți lideri ai statelor membre ale Alianței la reuniunea extraordinară din 23 martie de la Bruxelles.

După această reuniune, președintele Statelor Unite ar urma să meargă în Polonia.

Surse oficiale americane au precizat pentru Reuters că programul președintelui american se poate schimba în funcție de evoluția situației din Ucraina.

Volodimir Zelenski: Unii membri NATO sunt hipnotizați de agresiunea Rusiei

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a discutat marți cu lideri europeni veniți la Londra, exprimând frustrare față de refuzul NATO de a institui deasupra țării sale o zonă de interdicție a zborurilor.

Președintele Zelenski a intrat în legătură video cu premierul Boris Johnson și cu liderii statelor care, împreună cu Marea Britanie, compun Joint Expeditionary Force, adică Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia. Joint Expeditionary Force a fost creată în 2014, fiind un grup operativ maritim global.

Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy thanks the countries that have taken a "moral stance" against the Russian invasion of Ukraine, saying it's easier to stop the "Russian war machine" together – 'or else they will also come to you'.

Live updates: https://t.co/cz5NTchyMw pic.twitter.com/F5mJFfEXta

— Sky News (@SkyNews) March 15, 2022

Potrivit BBC, Zelenski a afirmat:

”NATO este cea mai puternică alianță din lume, dar anumiți membri ai acestei alianțe sunt hipnotizați de agresiunea Rusiei. Auzim o mulțime de conversații despre al treilea Război mondial, despre care se presupune că ar putea începe dacă NATO va închide cerul ucrainean pentru rachetele și avioanele rusești. Prin urmare, zona umanitară de excludere a zborului nu a fost încă stabilită. Asta permite armatei ruse să bombardeze orașe pașnice și să arunce în aer blocuri de locuințe, spitale și școli.”

În intervenția sa, Volodimir Zelenski a repetat avertismentul: ”Mașina de război rusească va lua la țintă și alte țări dacă nu va fi oprită acum”.

Suportul SUA pentru Europa

Anul acesta, suplimentările de trupe americane și consolidarea NATO pe flancul estic se fac pe baze temporare, dar nu există nicio certitudine cât timp se va mai utiliza această formulă. Ca efect al posturii beligerante a Rusiei, în interiorul Alianței se fac presiuni pentru reconsiderarea Tratatului NATO-Rusia.

Detașările americane în Europa includ o brigadă blindată a Diviziei 1 Infanterie, cu un total de aproximativ 4.000 de soldați, în Germania, și o brigadă de infanterie de dimensiuni similare a Diviziei 82 Aeropurtate, în Polonia.

Numeroase unități de cartier general al armatei au fost de asemenea trimise în Polonia și Germania.

Polonia și-a asigurat cea mai consistentă prezență americană pe flancul de est:

Pentagon a trimis, de asemenea, avioane de luptă F-35A pe flancul estic al NATO, inclusiv în România, și elicoptere de atac Apache în statele baltice.

O analiză recentă a Pentagonului a prezenței sale militare la nivel mondial a concluzionat că nivelurile și pozițiile trupelor din Europa erau aproximativ corecte. Dar, într-o depoziție în Camera Reprezentanților dată la câteva zile după ce Putin a invadat Ucraina, Mara Karlin, oficial al Pentagon, a spus că această concluzie trebuie reconsiderată.

Pentagonul trebuie să „se asigure că avem o postură de descurajare în fața Rusiei și că putem spune, cu 150% certitudine, că NATO este în siguranță pe termen mai lung”, a spus Mara Karlin.

Cel mai pesimist scenariu – soluția de răspuns

Dacă Rusia ar reuși să preia controlul asupra întregii Ucraine, atunci ar avea graniță directă cu România, Slovacia și Ungaria. Polonia și Lituania împart deja o graniță terestră cu enclava rusă Kaliningrad, acolo unde este stabilit cartierul general al Flotei Baltice a Marinei Ruse.

Există îngrijorarea că Vladimir Putin ar putea decide să preia controlul coridorului terestru lung de 96 de km, Suwalki Gap, care leagă Kaliningrad de Belarus.

Alexander Vershbow recomandă ca SUA și NATO să depășească dependența lor actuală de grupuri de luptă ușoare, de dimensiunea unui batalion, și să desfășoare în Europa de Est forțe mai grele, mai mari și pe bază permanentă.

***