sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 martie, 2022

Primele elemente ale Forței de Reacție NATO sosesc în România. E vorba de militari francezi care vor forma un grup tactic interarme compus din aproximativ 500 de militari.

„Astăzi, pentru prima oară în istoria noastră, desfășurăm Forța de Reacție a NATO. Soldații francezi ajung în România, ca elementele de avangardă ale acestei forțe”, a spus marți secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg se află în Polonia, unde, la fel ca și în România, este organizată o Forță de Reacție, sub comandă britanică.


„Angajamentul nostru față de articolul 5, clauza noastră de apărare colectivă, este ferm. Vom proteja și apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. NATO este o Alianță defensivă. Nu căutăm un conflict cu Rusia. Rusia trebuie să oprească imediat războiul, să-și retragă toate forțele din Ucraina și să se angajeze cu bună-credință în eforturile diplomatice”, a precizat Jens Stoltenberg într-o conferință de presă.

Conceptul Forței de Reacție NATO a fost creat în 2003 și poate avea și până la 40.000 de soldați.

Precizări ale Ambasadei Franței

”Noua situație creată în urma agresiunii rusești asupra Ucrainei face mai necesară ca oricând exprimarea solidarității între europeni, în beneficiul celor mai expuși dintre aliații noștri și membrii UE. Franța răspunde așteptărilor privind securitatea Europei. Franța a decis, astfel, să își intensifice contribuția la reasigurarea flancului estic al Alianței și al Uniunii Europene, prin măsuri de non-escaladare și mijloace adaptate, proporționale și reactive.

(Citiți și: NATO activează planul comun de apărare. Summit extraordinar convocat vineri”)

În acest context, s-a decis accelerarea desfășurării în România a unor unităţi militare franceze, aparținând batalionului considerat a fi vârful de lance (« spearhead ») al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO (VJTF), pentru a arma un grup tactic interarme compus din aproximativ 500 de militari. Elementele precursoare au sosit de sâmbătă, 26 februraie, şi sunt consolidate începând de luni, 28 februarie 2022”, transmite un comunicat al Ambasadei Franței.

Cum a crescut prezența Aliată în România în câteva săptămâni


Pe data de 27 februarie, ministrul Apărării din Italia a anunțat că trimite 4 avioane de vânătoare Eurofighter în România. Avioanele intră în componența Forței Air Black Storm, care apără spațiul aerian NATO.

În aceeași zi, premierul Belgiei, Alexander De Croo, a anunțat detașarea a 300 de militari belgieni în cadrul Forței de Reacție Rapidă NATO din România.

În urmă cu o săptămână, ministrul Apărării din Germania a anunțat trimiterea a 3 noi avioane de vânătoare care să se alăture misiunii de poliție aeriană. Cele 3 aparate Eurofighter Typhoon au aterizat pe 24 februarie la Baza Mihail Kogălniceanu.

În acest timp, 4 aparate britanice Typhoon patrulează spațiul aerian al României alături de alți aliați, având suportul avioanelor de realimentare în zbor Voyager (britanice).

Tot pe 24 februarie, SUA au trimis în Baza Borcea 2 aparate F-35 aparținând Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

La începutul lunii februarie, SUA au început transferul în România a 1.000 de militari americani staționați în Germania. Primele elemente de tehnică militară ale detașamentului SUA Task Force Cougar au intrat în țară pe 9 februarie, fiind instalate la Mihail Kogălniceanu.

La sfârșitul anului 2021, în România erau staționați 900 de soldați americani, în bazele de la Deveselu, Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu. Aliații au adus și tehnică modernă de luptă – aeronave F-15 Strike Eagle şi drone de atac MQ-9 Reaper.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: